Compania de recuperare creanțe Kruk explică ce înseamnă suspendarea activităților de colectare creanțe de la datornicii care se califică la darea în plată. Kruk nu va mai suna și notifica debitorii, chiar dacă există angajamente de plată pentru stingerea datoriei, cel puțin până legea va fi clarificată prin practica instanțelor, susține compania.
Kruk a anunțat săptămâna trecută că suspendă activitățile de colectare creanțe pentru cazurile în care se aplică legea dării în plată, adică pentru creanțele provenite din credite ipotecare.
La solicitarea Profit.ro, compania explică ce înseamnă exact suspendarea operațiunilor și ce așteaptă de la instanțe, în condițiile în care legea spune că pot da în plată și cei care au fost deja executați silit – deși există și alte interpretări.
Kruk, firmă cu capital polonez, arată că are în portofoliu cazuri în care are acorduri de plată cu debitorii cu creanțe reziduale, pe care le-a cumpărat de la bănci după ce acestea au vândut silit casele ipotecate.
“În aceste cazuri, dacă există angajament de plată, plățile se pot efectua în continuare, dar datorită neclarităților din lege și a incertitudinilor privind modalitatea de aplicare a legii pentru acest tip de cazuri, compania va suspenda activitățile de colectare (telefoane, notificări)”, au declarat oficialii Kruk pentru Profit.ro.
Darea în plată este o opțiune evidentă pentru oamenii care au pierdut casa și au rămas cu datorii. În unele cazuri, oamenii au ajuns chiar mai îndatorați decât atunci când au luat creditul inițial, pentru că băncile au vândut locuințele la prețuri foarte mici, iar la datorie s-au adăugat penalizări și costuri de executare.
Pentru recuperatorii de creanțe, darea în plată poate înseamna însă o pierdere totală în cazurile în care nu au apucat să recupereze nimic de la debitori, fie pe cale amiabilă, fie prin executări silite.
Kruk susține că în privința acestor creanțe reziduale legea este neclară.
“Aceasta este de fapt zona gri din lege și de aceea compania așteaptă practici clare ale instanței, in interpretarea legii dării în plată… Datorită prevederilor neclare ale legii și ale unor incertitudini privind modalitatea în care trebuie aplicată legea pentru aceste cazuri (creanțe reziduale după executarea silita a ipotecii de către creditorul inițial) aflate acum în executare silită, compania a decis suspendarea activităților de colectare și evaluarea fiecărui caz în parte”, arată compania.
Recuperatorii cumpără pachete de creanțe cu până la 10% din valoarea lor nominală. Pentru ca achiziția să fie una profitabilă, ei trebuie să acopere din recuperări ceva mai mult decât acest procent, pentru a acoperi și costurile cu angajații.
Acolo unde creanța este însoțită de ipotecă Kruk spune că va accepta cererile debitorilor de dare în plată și se va prezenta la notariat, dar că până în prezent nu a primit astfel de solicitări.
“În ceea ce privește cazurile aflate în executare silita care sunt încă garantate cu ipoteca imobiliară, avem numai câteva astfel de cazuri, vom aplica legea în conformitate, și anume dacă un debitor ne invită la notariat pentru a da înapoi proprietatea, vom răspunde invitației, conform legii”, spun reprezentanții companiei.
Neclară pentru Kruk este și problema costurilor cu executarea silită inițiată și de un creditor de bună credință.
“În prezent, legea nu stipulează cine va acoperi costurile executării care vor fi oprite la cererea debitorului, atunci când creditorul decide să accepte cererea debitorului”, susține compania.
Legea spune că darea în plată stinge creditul și accesoriile sale. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din autorii legii, susține că asta înseamnă inclusiv costurile cu executarea silită, care potrivit Codului civil sunt suportate de debitor.
Grupul Kruk, inclusiv în România, a făcut profit de 62 de milioane de lei în primul trimestru, în creștere cu 20% față de cel înregistrat în primele trei luni din 2015. Frima a recuperat 220 de milioane de lei din portofoliile cesionate, cu 16% mai mult decât anul trecut și a cumpărat noi portofolii de creanțe în valoare nominală de 420 de milioane de lei, pe care a plătit 65 de milioane de lei, adică 15,4%.
Kruk ar putea prelua, alături de International Finance Corporation, cel mai mare portofoliu de credite de consum din România, după ce a ajuns la un acord cu Eurobank (Bancpost).
