Banca Națională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât estima inițial, în condițiile revenirii inflației pe o pantă ascendentă, a spus miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. O primă decizie ar putea viza îngustarea coridorului dintre dobânzile din piață și rata de politică monetară, însă doar dacă măsura nu va stimula o apreciere prea puternică a leului.
Probabilitatea ca BNR să reducă în acest an ecartul dintre dobânzile pentru facilitățile de creditare și depozit este ridicată, a spus Isărescu într-un interviu pentru Reuters.
"Însă nu ne dorim ca măsurile luate să ducă la aprecierea leului. Nu este nevoie de o apreciere", a declarat guvernatorul BNR. Potrivit lui Isărescu, leul a avut o evoluție sustenabilă în ultimul an și jumătate, iar moneda națională este evaluată la un nivel "corect".
BNR estimează că rata inflației va reveni în teritoriu pozitiv până la jumătatea anului, iar creșterea consumului intern și a cheltuielilor publice înaintea alegerilor parlamentare ar putea pune presiune suplimentară pe prețuri.
CITEȘTE ȘI Isărescu: S-ar putea să amânăm o decizie care ar îmbunătăți situația celor cu credite în valută, dar ar putea împinge leul pe o traiectorie nesustenabilă "Prognoza de inflație a BNR se situează în linie cu evoluția inflației (din ianuarie). Acesta este motivul pentru care am spus că s-ar putea să acționăm asupra politicii monetare mai devreme", a spus Isărescu.
Prețurile de consum au scăzut cu 2,1% în ianuarie, sub declinul de 2,7% anticipat de piețe. În prima parte a lunii februarie, BNR a revizuit în creștere la 1,4% prognoza privind inflația din acest an, de la 1,1% anterior. Banca centrală anticipează că în 2017 rata anuală a inflației se va situa la 3,4%. Fără scăderea TVA, inflația ar fi urcat la 3% încă din acest an, iar în 2017 atingea 3,7%, ceea ce însemna depășirea intervalului de variație țintit.
Avansul rapid al consumului intern ar putea anula în totalitate efectele deflaționiste ale ultimelor tăieri de taxe anunțate de guvern, a spus șeful BNR într-un interviu separat pentru Bloomberg. Ca urmare, BNR ar putea înăspri politica monetară încă din acest an, însă nu prin intermediul creșterii dobânzii cheie.
"Vom acționa mai repede, însă nu prin majorarea dobânzii cheie. După ce vom mișca coridorul (din jurul dobânzii cheie), poate va urma și rata de politică monetară", a declarat Isărescu.
La prezentarea raportului trimestrial asupra inflației, pe 9 februarie, Isărescu estima că riscul unor intrări de capitaluri speculative și al aprecierii nesustenabile a leului ar putea determina BNR să amâne o decizie pentru îngustarea intervalului dintre dobânzile din piață comparativ cu rata de politică monetară, deși, pe termen scurt, situația clienților cu credite în valută s-ar îmbunătăți.
BNR a păstrat neschimbat nivelul dobânzii cheie și a ratelor rezervelor minime obligatorii, în cea de-a doua ședință de politică monetară din 2016, în linie cu așteptările analiștilor. Dobânda de referință a fost menținută la 1,75%, în timp ce rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru pasivele în lei și valută au rămas la 8%, respectiv 14%.
