Tot mai multe industrii, de la bijuterii și modă până la gestionarea deșeurilor alimentare, adoptă principiile economiei circulare, reducând risipa și generând beneficii financiare. Creșterea costurilor materiilor prime și presiunea de a reduce emisiile de carbon fac ca acest model economic să devină ”crucial,” potrivit Goldman Sachs, care estimează un beneficiu global de până la 4,5 trilioane de dolari până în 2030.
Ce este economia circulară?
Economia circulară presupune refolosirea, repararea și reciclarea produselor pentru a minimiza deșeurile, spre deosebire de modelul tradițional ”extrage-fabrică-aruncă.”
Potrivit Fundației Ellen MacArthur, citată de News.ro, aceasta urmărește trei principii-cheie: eliminarea deșeurilor și a poluării, menținerea produselor și materialelor la cea mai mare valoare posibilă și regenerarea naturii.
În acest context, companii precum Deartree din China refac și revând mobilier de birou folosit către giganți precum Microsoft, Tencent și Starbucks.
În Olanda, De Clique colectează deșeuri alimentare, precum zațul de cafea, și le revinde unor companii care le transformă în produse noi.
Orașele își propun, de asemenea, să devină complet circulare: Glasgow vizează acest obiectiv până în 2045, iar Amsterdam până în 2050.
Afaceri și investiții în economia circulară
Adoptarea economiei circulare presupune și o schimbare de mentalitate. Compania americană de bijuterii Sonalore cumpără înapoi bijuteriile vândute clienților, oferind un preț bazat pe valoarea aurului minus o taxă de 15%. CEO-ul Sonalore, Nidhi Singhvi, consideră că acest model funcționează cel mai bine pentru produse de lux, precum ceasurile sau mașinile.
Millennialii sunt tot mai interesați de sustenabilitate și iau în considerare valoarea de revânzare a hainelor și accesoriilor. Potrivit unui raport al platformei ThredUp, piața hainelor second-hand va ajunge la 350 de miliarde de dolari la nivel global până în 2028, în creștere de la 264 de miliarde de dolari în prezent.
Goldman Sachs a identificat o creștere semnificativă a companiilor care adoptă modele circulare și a inclus 150 de noi firme pe lista sa ”Adopters and Enablers of Circular Economy solutions,” ajungând la un total de 875. Printre acestea se numără Waste Management (SUA), Veolia (Franța), Lenovo (China) și producătorul din Singapore SMC Corporation.
Combaterea risipei alimentare
ONU estimează că zilnic se irosesc 1 miliard de mese la nivel global, în timp ce peste 700 de milioane de oameni suferă de foame.
Fundația Ellen MacArthur a lansat inițiativa Big Food Redesign Challenge, care își propune să redefinească modul în care este produsă hrana, punând accent pe biodiversitate și utilizarea responsabilă a resurselor.
În Singapore, specialistul în securitate alimentară Matthew Tan este implicat în companii care promovează agricultura durabilă, precum KosmodeHealth, care transformă resturile de orz din procesul de fabricare a berii în tăiței proteici.
În plus, autoritățile din Singapore cer tot mai multe rapoarte de sustenabilitate din partea companiilor din sectorul financiar, agricol și energetic, iar din 2024 cerințele se extind și asupra sectoarelor construcțiilor și transporturilor.
”Investitorii sunt din ce în ce mai interesați de sustenabilitate, iar obligațiunile verzi vor deveni tot mai relevante,” a declarat Tan, preconizând o schimbare majoră în piața financiară.
Pentru antreprenoarea Nidhi Singhvi, economia circulară nu este doar o tendință, ci o necesitate: ”Știm deja că aceste modele funcționează. Provocarea și oportunitatea reală este să aducem această gândire în industrii tradiționale, prin tehnologie și transparență.”
