Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) vrea ca piața să nu mai vorbească pe două voci – una exclusiv profesională, a Asociației Române a Băncilor (ARB), unde sunt membre toate băncile, și alta patronală, a CPBR, unde sunt înscrise doar cinci bănci mari, dar care adună jumătate din angajații și activele sistemului, care, în relațiile de muncă, ajung să ia decizii importante cu efect și în restul pieței prin semnarea contractului colectiv aplicabil în întregul sector, de anul acesta, inclusiv la nesemnatari.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Potrivit surselor Profit.ro, CPBR vrea restructurarea organizațiilor bancare, cu un plan în etape, care are ca punct final reunirea activităților patronale și profesionale într-o singură entitate nouă, care să înlocuiască ARB și CPBR, în condițiile în care, tehnic, acestea nu pot fuziona.
Dacă majoritatea celor 33 de bănci din piață vor fi de acord cu propunerile, într-o primă etapă cele două organizații vor coexista, aliniindu-și conducerea executivă, infrastructura, și guvernanța.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Se vor înscrie și în CPBR toate băncile din ARB, statutele vor fi modificate pentru a fi în oglindă, cu schimbări legate de funcționarea votului (proporțional cu mărimea băncilor) și componența boardului (doar la nivel de CEO).
Președintele executiv ARB preia poziția similară și la CPBR, în timp ce președintele executiv al CPBR în funcție înainte de schimbare va deveni vicepreședinte executiv la ambele organizații.
Noile board-uri și aparate executive cu componență similară vor controla inițial cele două organizații înregistrate formal încă separat, cu atribuțiile legate de relațiile de muncă la CPBR, iar toate celelalte la ARB.
Ulterior, cele două se desființează și, cu înscrierea tuturor băncilor, se înființează o nouă organizație comună cu atribuții patronale și profesionale, urmașă a ARB și CPBR. Aceasta va fi înscrisă și în toate organizațiile internaționale, și în federațiile patronale în care sunt acum membre cele două entități care își reunesc astfel activitățile.
O cale alternativă propusă la înființarea unei noi entități, dacă majoritatea băncilor vor prefera așa, este continuarea activității comune în fostul CPBR, cu un nou nume, în care se vor fi înscris toate băncile, preluând și competențele exercitate de ARB, ce ar fi apoi desființată, în condițiile în care o organizație trebuie să fie înființată de la început cu atribuții patronate pentru a fi recunoscută.
Pașii reorganizării propuse
Reorganizarea propusă presupune mai multe decizii pe care trebuie să le aprobe fiecare bancă din piață și cele două organizații. Dacă demersurile se derulează în paralel, întregul proces se poate finaliza în mai puțin de un an.
Ca pași preliminari, este nevoie ca fiecare bancă să aprobe în forurile interne atât înscrierea inițială în organizația patronală CPBR (cele care nu sunt deja membre), cât și, dacă se alege această variantă, participarea ca membru fondator într-o nouă organizație patronală ce va fi înființată pe legea dialogului social. Băncile trebuie să convină asupra regulilor de funcționare a noii organizații, pentru a putea fi pregătită toată documentația de înregistrare care trebuie depusă în instanță.
Odată obținute deciziile în forurile interne ale băncilor și pregătite documentațiile demersurilor legale, se depune în instanță cerere de înființare a noii organizații, iar cele două asociații declanșează concomitent etapele restructurării ce premerge reunirea într-o platformă comună. Consiliile Directoare din CPBR și din ARB, prin decizia majorității membrilor, convoacă în același timp Adunările Generale care ar urma să aprobe schimbările de statut, conducere, guvernanță și viitoarea dizolvare.
La CPBR, Consiliul Director care trebuie să decidă cu majoritate de voturi convocarea adunării generale include toți cei cinci CEO ai băncilor membre: președintele Sergiu Manea (CEO BCR), vicepreședinte Mihaela Bîtu (CEO al ING Bank) și membrii Zdenek Romanek (CEO Raiffeisen), Mihaela Lupu (CEO UniCredit) și Maria Rousseva (CEO al BRD).
La ARB, cei șapte membri ai Consiliului Director ARB sunt în prezent: Președintele Bogdan Neacșu (CEO al CEC Bank), Vicepreședinte Luminița Runcan (Director General OTP Bank, care va fuziona cu Banca Transilvania) și membrii Maria Rousseva (CEO al BRD, care e și membru în forul similar CPBR), Ion Stan (Prim Vicepreședinte Alpha Bank, ce va fuziona cu UniCredit, bancă membră CPBR), Cristian Agalopol (Director Executiv CITI Bank), Mircea Busuioceanu (Vicepreședinte Raiffeisen, membru și în CPBR) și Cornel Theodor Stănescu (Prim Director General Adjunct Vista Bank).
Primele schimbări: Alinierea statutelor, a drepturilor de vot și a conducerii executive
În etapa inițială, când cele două entități continuă să funcționeze în paralel, până se încheie procedurile de dizolvare și de înființare a noi organizații, își vor alinia structurile de conducere.
Cel care deține funcția de președinte executiv ARB (în prezent Florin Dănescu) este numit și de CPBR președinte executiv, urmând să dețină aceeași funcție la ambele organizații, iar președintele executiv al CPBR (în prezent Georgiana Murgulescu) coboară pe poziție de vicepreședinte executiv, funcție în care va fi numită și la ARB, unde trebuie creată (acum, ARB nu are în structura organizatorică vicepreședinte executiv)
O decizie mai complicată va fi alinierea regulilor de vot în ARB și CPBR, în condițiile în care la ARB fiecare bancă dintre cele 33 membre are un singur vot, indiferent de mărimea ei, iar la CPBD voturile sunt diferențiate. Ambele organizații va trebui să stabilească o alocare progresivă a voturilor în Adunările Generale, după un mecanism bazat pe aceleași criterii obiective. Iar pentru aceasta sunt propuse două variante:
1.După numărul de angajați:
Prima variantă este alocarea diferențiată a voturilor în funcție de numărul de angajați, mecanism aplicat în prezent în CPBR: 1 vot pentru băncile cu mai puțin de 1.000 de angajați, 2 voturi pentru cele cu 1.001-2.000 angajați, 3 voturi între 2.001 și 3.500 angajați și 4 voturi la peste 3.501-5.000 de angajați și 5 voturi la peste 5.000 de angajați.
În prezent, cei mai mulți angajați de departe îi are Banca Transilvania, care depășește 10.000 inclusiv după ce va prelua OTP.
În zona numărului maxim de voturi (5), acordat băncilor cu peste 5.000 de angajați, s-ar mai afla și CEC Bank, care, la fel ca și BT, nu este membru CPBR, precum și BRD-Groupe Societe Generale (5.726 angajați), iar aproape de 5.000 angajați, în zona băncilor cu 4 voturi), asemeni BCR și Raiffeisen, va putea ajunge și UniCredit după preluarea Alpha Bank.
ING ar fi în zona cu 3 voturi, iar la 2 voturi (peste 1.000 angajati) ar ajunge și Intesa SanPaolo, după fuziunea cu First Bank, alături de Exim Banca Românească.
Restul băncilor, cu sub 1.000 de angajați, ar rămâne cu câte 1 vot.
Criteriul angajaților ar aduce o alocare mai puțin concentrată a voturilor decât criteriul cotei de piață, unde mai puține bănci domină vârful topului din piață.
2. După cota de piață
A doua variantă care ar fi supusă alegerii băncilor este diferențierea voturilor în funcție de cotele de piață deținute: 1 vot pentru băncile care au cote de piață mai mici de 3%, 2 voturi la cote între 3,01% și 5%, 3 voturi pentru cote de 5,01% și 8%, 4 voturi la 8,01%-10% și 5 voturi pentru băncile care dețin cote mai mari de 10,01% din activele pieței.
Potrivit topului după active de la finele anului trecut, 5 voturi ar avea doar Banca Transilvania (cota de 20,15% care va depăși 22,5% după preluarea OTP), BCR (cotă 13,44%), CEC Bank (10,41%), BRD (10,13%), dar și UniCredit care va depăși 12% din piață după fuziunea cu Alpha Bank.
La 4 voturi, cu cote de peste 8% din piață, ar fi doar ING și Raiffeisen, iar Exim Banca Românească s-ar mai califica în zona cu 2 voturi. Restul băncilor, cu cote sub 3%, ar rămâne cu 1 singur vot.
În prezent, fiecare dintre cele 33 de bănci membre ARB are un singur vot în Adunarea Generală. 18 bănci din cele 33 au cote mai mici de 1%, adunând împreună sub 4% din activele pieței. Alte cinci au cote între 1 si 2%, iar două între 2% și 3%.
În cazul în care băncile ar agrea scenariul continuării activității comune în CPBR, sub un nou nume, fără a mai înființa o nouă organizație patronală care să ia locul celor două, statutul CPBR ar trebui modificat și cu suplimentarea obiectului de activitate, pentru a include cât mai multe dintre responsabilitățile ARB, analizându-le compatibilitatea și posibilitatea de preluare în cazuri speciale, cum sunt, spre exemplu, cele de colaborare cu BNR, prevăzute expres în acte normative (OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului), precum și schimbarea numelui.
Modificările de statut va trebui să fie aprobate în Adunările Generale ale CPBR și ARB (în ARB este nevoie de o majoritate de 75% din voturile băncilor prezente, dar nu mai puțin de jumătate plus 1 din numărul total de bănci membre, deci cel puțin 16 bănci trebuie să își dea acordul), iar apoi trebuie depusă documentația la judecătorie, conform legii. Toată procedura, cu obișnuitele amânări sau prelungiri de termene în instanță, ar putea dura până în două luni.
Înființarea unei noi organizații comune
Odată încheiați pașii preliminari de aprobare în forurile interne ale tuturor băncilor pentru participarea la o nouă organizație și convenite regulile de organizare și de funcționare a acesteia, se declanșează procedura de înregistrare în instanță. Totul se face pe legea dialogului social nr. 367/2022, fiind organizație patronală cu atribuții extinse.
În instanță trebuie depuse documentele obișnuite, precum decizia fondatorilor privind constituirea, cu procese verbale aferente, statutul organizației, lista membrilor organului executiv de conducere, dovada sediului social etc. Tribunalul are 5 zile să verifice documentele și încă 10 zile să soluționeze cererea. Dacă decizia nu e contestată în căi de atac, decizia instanței devine definitivă, moment în care noua organizație dobândește personalitate juridică. începând cu data la care hotărârea judecătorească devine definitivă. Este înscrisă apoi în registrul special al instanței, primește certificate de înregistrare, inclusiv de la ANAF.
Toată procedura de înregistrare a noii organizații poate dura circa 4 luni. Aceasta ar trebui să aibă ca membri toate instituțiile de credit românești și sucursalele din România ale băncilor străine, consolidând într-o singură entitate participarea acestora la organizații patronale și profesionale.
După înregistrare, va trebui să fie înscrisă, ca o continuatoare a ARB și CPBR, în toate organizațiile locale și internaționale în care acestea erau membre. Printre altele, ARB este membră a Federației Bancare Europene din 991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European, membru afiliat al OCDE – Rețeaua Internațională de Educație Financiară și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Din cadrul băncilor membre sunt implicați peste 800 de specialiști, care participă în prezent la 24 de comisii tehnice în ARB.
La rândul său, CPBR este membră a Federația Patronală FinBan, iar prin aceasta în Confederația Patronală Concordia, care între timp a devenit cea mai puternică din România. Patronatul actual este reprezentat în Plenul Consiliului Economic și Social (CES), care este consultat în aprobarea legislației.
Dizolvarea și lichidarea ARB și CPBR
Deciziile de dizolvare a celor două instutuții și de numirea a câte unui lichidator, se iau, cu aceleași majorități ca la modificarea statutelor, tot în Adunările Generale de la început. Dosarele se depun în zilele următoare în instanță.
Procedura de dizolvare și lichidare a ARB, care este o asociație, intră sub incidența OG nr. 26/2000. După ce lichidatorul desemnat de instanță finalizează procesul de lichidare (nu mai devreme de 6 luni), instanța aprobă radierea ARB din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, iar aceasta își încetează existența. Cu toate posibilele prelungiri de termene, procesul se poate încheia în 8 luni.
Dizolvarea CPBR, care e organizație patronală, este guvernată de Legea 367/2022, care nu detaliază și procedura de lichidare, dar obligă organizația, care este și angajator, să o reglementeze în statut. Va urma aceiași pași în instanță ca în cazul lichidării ARB, cu posibilitatea de a se încheia ceva mai devreme decât la aceasta, posibil și în 4 luni, neexistând termenul minim de 6 luni impus lichidatorului.
Lichidarea celor două va dura, probabil, mai mult decât procedurile de înființare a noii organizații comune create de bănci, urmând a se finaliza, cu toți pașii prevăzuți de lege, după ce noua entitate va fi deja activă.
Scurtă istorie de separare și unire a vocilor în corul bancar
ARB a fost înființată în urmă cu 32 de ani și este asociația profesională care reunește toate băncile din țară. În 2012, nu a reușit să obțină acordul majorității băncilor pentru a deveni și instituție patronală, cum se considera posibil legal la momentul respectiv și cum doreau o parte dintre membri, mai exact băncile mari cu mulți angajați. Atribuțiile patronale ar fi implicat o modificare a ponderii voturilor, cu greutate ponderată după mărimea instituțiilor, în condițiile în care numărul de angajați este important în problematici de muncă.
În ARB, care este asociație profesională, toate băncile au, însă, voturi egale în Adunarea Generală, chiar dacă fiecare contribuie la bugetul instituției cu cotizații diferite după mărimea instituției. Băncile mici și-au dorit să poată păstra o voce egală în luarea deciziilor comune și, fiind mai numeroase, au respins propunerea de a da ARB si atribuții patronale. Motivele de atunci sunt valabile și acum pentru mai multe bănci, chiar dacă, între timp, situația în sector a trecut prin câteva transformări care readuc pe tapet vechile dezbateri.
Ca urmare a respingerii propunerii de extindere a atribuțiilor ARB, doi ani mai târziu, în 2014, patru dintre liderii de atunci ai pieței (BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit Țiriac Bank) au înființat prima organizație patronală din sectorul bancar românesc, printre puținele din Europa care nu avea o astfel de entitate.
Cei patru fondatori ai CPBR aveau, în 2014, aproape jumătate din totalul activelor sectorului bancar și peste o treime din angajați. Au rămas membri și în ARB, asociația profesională care continua să reprezinte interesele pieței în multiple domenii, mai puțin în zona patronală.
Președintele de atunci al ARB, Radu Grația Ghețea, declara după înființarea CPBR: „sunt anumite obiective pe care ARB nu le-a atins, nu pentru ca nu a putut, ci pentru ca nu a vrut, ca de pildă relația cu sindicatele, cu alte patronate. Au mai fost discuții, ne-au trimis și nouă o scrisoare în care spun că vor colabora în continuare cu noi - ei sunt în continuare membri ai Asociației (n.r. băncile fondatoare CPBR). Nu cred că gestul lor contravine actualului statut al ARB. Au fost discuții și la noi să devenim o asociație patronală, dar comunitatea a votat să nu ne transformăm - asta era acum doi ani (n.r. în 2012)”.
De cealaltă parte, primul președinte al CPBR, Steven van Groningen (n.r. fostul CEO Raiffeisen), spunea că demersul inițiat de cele patru bănci mari „are în vedere întrunirea atributelor formale ale unei organizații profesionale ce poate reprezenta interesele sectorului bancar la toate nivelurile, anume social, institutional și ca angajatori”. Groningen invita atunci „toate băncile care au operațiuni în România să se alăture inițiativei”, arătând că își propune să promoveze interesele membrilor în relațiile cu autoritățile, sindicatele și alte instituții într-o manieră cât mai eficientă, însă preciza că înființarea organizației patronale nu e o alternativă la ARB, ci o organizație complementară acesteia, mai ales că fondatorii CPBR erau și membri ARB.
Între timp, CPBR a atras câțiva membri noi și și-a crescut ponderea în activele totale ale sectorului și în numărul total de angajați. De două ori a devenit membru automat, prin achizițiile de bănci ce intraseră în CPBR, și Banca Transilvania, actualul lider al pieței, care a decis, însă, să se retragă de fiecare dată și să rămână doar în asociația profesională ARB.
În prezent, CPBR are 5 membri dintre cele mai mari bănci, care reunesc mai mult de jumătate din salariații sectorului și din activele pieței: BCR, BRD, ING, Raiffeisen și UniCredit.
La ARB, numărul actual de membri este de 33, urmând a se reduce în continuare odată cu finalizarea câtorva fuziuni.
Problema contractului colectiv de muncă extins și pentru băncile nesemnatare
Ca asociație patronală, CPBR a semnat contracte colectiv de muncă cu sindicatele reprezentative din domeniu: Federația sindicală FSIF are printre membrii săi sindicate la nivel de unitate din BCR, BRD-GSG și UniCredit Bank, în timp ce federația sindicală FSAB are sindicatul Raiffeisen Bank ca membru care e reprezentat și la nivel de parte patronală in CPBR.
Primele două contracte s-au aplicat doar salariaților din băncile membre în patronat, chiar dacă au fost negociate cu sindicatele la nivel de sector. O nouă lege a dialogului social, din 2022, a stabilit, însă, că oricare dintre partenerii de dialog social implicați în negocierea colectivă la nivel de sector, în situația în care numărul de angajați din companiile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decat 35% din numărul total al angajaților din sectorul respectiv, poate solicita extinderea contractului colectiv de muncă la nivelul tuturor unităților din sector, chiar dacă acestea nu l-au negociat și semnat.
Cum cele cinci bănci membre CPBR angajează circa jumătate din numarul lucrătorilor din sectorul bancar din România, sindicatele din domeniu, care nici ele nu au membri în toate băncile, în mai multe instituții financiare neexistând sindicat, au cerut extinderea aplicării noului contract, semnat în primăvara acestui an, la întregul sector. Adică și la băncile nesemnatare, care sunt membre în ARB, nu însă și în patronatul CPBR. Extinderea a fost aprobată în unanimitate de membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social – CNTDS (format din Guvern, sindicate și patronat), o premieră în peisajul dialogului social din România
CPBR a informat și conducerea tuturor băncilor din piață și ARB, în fiecare etapă, despre situația negocierii, semnării și extinderii aplicării contractului colectiv de muncă pe întregul sector. Pe condițiile negociate și agreate anul acesta, nu au fost transmise obiecții sau semnale de respingere din partea instituțiilor nesemnatare. Noul contract, valabil timp de doi ani, prevede, pe lângă alte drepturi minimale, un salariu minim de 4.100 lei brut, începând cu luna iunie 2024 și 4.500 lei brut din iunie 2025. Stabilește, de asemenea, până la 6 salarii compensatorii în cazul concedierilor, ca urmare a restructurărilor, potrivit vechimii în companie.
Pentru băncile mici (care nu au situații financiare la fel de solide precum cele mari, lovite disproporționat mai mult și de noua taxă bancară pe active dacă au avut profit mic sau pierdere), creșteri salariale mai mari decât își pot permite, impuse printr-un contract colectiv negociat doar de instituțiile financiare mari, pot fi nesustenabile. Nu a fost cazul acum, dar problema rămâne deschisă în viitor. Plin aplicare erga omnes, de drepturile stabilite prin contractul colectiv semnat doar de CPBR vor beneficia automat toți cei peste 50.000 de lucrători din sectorul bancar.
