Băncile și instituțiile financiare nebancare vor trebui să evalueze mai riguros bonitatea clienților care solicită credite, potrivit unui proiect de regulament al Băncii Naționale a României, care implementează o directivă europeană. Totodată, creditorii sunt obligați să țină cont în principal de veniturile potențialilor debitori și să nu se bazeze doar pe valoarea garanției creditului acordat.
Băncile își vor stabili în continuare normele de creditare, însă noul regulament, care modifică Regulamentul 17/2012, le obligă să țină cont de mai multe reguli atunci când stabilesc cum dau creditele.
Înainte de încheierea contractului, creditorii trebuie să obțină informații de la client și din bazele de date din care să reiasă că acesta este eligibil pentru împrumut.
CITEȘTE ȘI Isărescu, despre darea în plată: Poate să acționeze anticiclic, dar nu știu dacă era nevoie Ca și până acum, băncile trebuie să evalueze bonitatea clientului în funcție de veniturile eligibile pentru credit. Însă aceste venituri trebuie determinate mai riguros. Astfel, dacă până acum băncile calculau cheltuieli de subzistență la un nivel de 250-300 de lei/lună pentru fiecare membru al familiei, care cu greu se poate califica ca fiind de subzistență, mai ales în marile orașe din țară, noile reguli le obligă să fundamenteze un nivel rezonabil al acestora.
Totodată, dacă până acum băncile trebuiau să scadă și celelalte obligații de plată ale debitorului pentru a obține veniturile eligibile, fără ca acestea să fie specificate, noul regulament obligă băncile să ia în calcul și banii cheltuiți cu taxele, impozitele și asigurările de către client.
Directiva 17/2014, aplicată prin noul regulament, pune accent pe veniturile clienților băncilor, în detrimentul garanțiilor la credit.
“La evaluarea capacității de rambursare a clientului, împrumutătorii iau în considerare predominant capacitatea acestuia de a genera venituri necesare rambursării creditului și, doar ca element secundar, faptul că valoarea bunului imobil rezidențial depășește valoarea creditului sau perspectiva de creștere a valorii bunului imobil rezidențial în situația în care creditul este acordat în scopul construirii sau renovării respectivului bun imobil rezidențial”, se arată în proiectul BNR.
CITEȘTE ȘI Tips & Tricks: Cum scapi de casa visurilor tale și închizi socotelile cu banca Legislația bancară a fost modificată radical în anii de după criză, atât pe partea prudențială, cât și pe partea de protecție a consumatorului.
Înainte de 2009 băncile acordau credite cu dobânzi introductorii mici sau în valute precum francul elvețian pentru ca mai multă lume să se califice, fără a lua în calcul că majorarea dobânzilor aducea mulți debitori în situația de supraîndatorare. Băncile se bazau pe faptul că veniturile și valoarea garanțiilor vor crește, ceea ce s-a dovedit greșit după izbucnirea crizei.
Noul regulament obligă băncile să păstreze documentele de evaluare a bonității clienților pe toată durata de existență și o evidență cu istoricul veniturilor și cu măsurile întreprinse pentru verificarea acestora pentru fiecare client, pe care să le prezinte Băncii Naționale la cerere.
BNR va putea verifica, astfel, în ce condiții au acordat băncile fiecare credit în parte.
Personalul responsabil cu evaluarea capacității de rambursare a clienților trebuie remunerat într-o manieră care asigură o administrare sănătoasă și eficace a riscurilor, se mai arată în proiectul de regulament. Astfel, aceștia nu trebuie plătiți în funcție de numărul și ponderea creditelor acordate.
Pe partea de protecție a consumatorilor de implementarea Directivei 17/2014 privind contractele de credit ipotecar se ocupă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. În acest moment instituția nu are ce să aplice, pentru că legea de implementare n-a fost încă adoptată, deși termenul a expirat în luna martie.
ANPC este încă în discuții cu băncile pentru forma finală a legii de transpunere și a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de guvern. Potrivit proiectului, despre care Profit.ro a scris pe larg aici, băncile sunt obligate să ia măsuri pentru ca debitorii să nu intre în incapacitate de plată și să le ofere soluții de restructurare care să nu crească costurile creditului atunci când au probleme cu rambursarea ratelor la creditele ipotecare.
Pentru prima dată, activitatea firmelor de recuperare creanțe va fi reglementată prin lege, după cum Profit.ro a scris aici. Recuperatorilor li se interzice să hărțuiască în vreun fel debitorii, să-i oprime sau să-i amenințe. Ei n-au voie nici să-i rușineze social pe debitori, prin contactarea angajatorului, a familiei, vecinilor sau prin publicitate pe ușile casei.
În ultimul raport privind stabilitatea financiară, BNR arată că există riscuri sistemice severe asupra stabilității financiare a României generate de mai multe inițiative legislative. Acestea sunt legea privind darea în plată, care intră în vigoare pe 12 mai, proiectul de lege privind conversia creditelor în valută și, într-o măsură mult mai mică, după cum reiese din raportul BNR, proiectul de implementare a Directivei 17.
