Consiliul UE a aprobat concluzii privind promovarea energiei geotermale, care este energia generată de căldura naturală din interiorul Pământului. Aceste concluzii evidențiază potențialul energiei geotermale ca sursă locală de energie regenerabilă.
Energia geotermală poate fi utilizată pentru încălzire și răcire la prețuri accesibile și în condiții de siguranță și poate constitui o sursă stabilă de aprovizionare cu energie electrică. Prin urmare, aceasta poate asigura decarbonizarea consumului de energie al clădirilor și poate face ca industriile să devină mai competitive și mai durabile, arată Euractiv.
Consiliul solicită o implementare mai rapidă a energiei geotermale prin propunerea sau adaptarea de măsuri de promovare a acesteia, inclusiv facilitarea accesului la finanțare pentru a reduce costurile ridicate ale investițiilor inițiale, precum și prin consolidarea forței de muncă din sectorul geotermal și intensificarea cooperării în ceea ce privește cercetarea în domeniul energiei geotermale.
"Energia geotermală este o sursă regenerabilă pe termen lung, care este disponibilă întotdeauna, întrucât nu depinde de fenomenele meteorologice și poate asigura producerea permanentă de energie electrică și de căldură. Concluziile de astăzi urmăresc să stimuleze această sursă de energie durabilă, care ne poate ajuta să asigurăm o tranziție lină către o Europă fără emisii de dioxid de carbon, să ne consolidăm competitivitatea și să ne asigurăm suveranitatea energetică", a spus Csaba Lantos, ministrul ungar al Energiei.
Acordarea mai rapidă a autorizațiilor și facilitarea accesului la finanțare
În concluziile sale, Consiliul invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinză toare privind decarbonizarea încălzirii și răcirii. Această strategie ar trebui să fie însoțită de un plan de acțiune european în domeniul geotermal, cu măsuri concrete de accelerare a implementării energiei geotermale.
Consiliul invită statele membre să își raționalizeze normele pentru a facilita utilizarea energiei geotermale și, de asemenea, să emită mai rapid autorizațiile. Una dintre acțiunile propuse este ca statele membre să faciliteze proiectele de reconversie a instalațiilor fosile subterane pentru a le utiliza pentru energia geotermală. În conformitate cu obiectivele unei tranziții juste, ar putea fi instituite programe specifice de recalificare pentru a dezvolta o forță de muncă calificată pentru industria geotermală emergentă.
În ceea ce privește finanțarea, Consiliul invită statele membre să faciliteze accesul la schemele financiare și să elaboreze stimulente pentru a ajuta industriile să facă față costurilor inițiale ridicate și să reducă riscurile legate de foraj și explorare, dar și să promoveze construirea de instalații legate de infrastructurile geotermale, cum ar fi rețelele de încălzire centralizată.
Concluziile propun măsuri de creștere a capacității industriilor europene în ceea ce privește forajul, construcțiile și fabricarea de echipamente. Acestea prevăd, de asemenea, înființarea de către Comisie a unei alianțe geotermale europene, care să reunească factorii de decizie, industria și investitorii pentru a identifica blocajele și acțiunile care pot fi întreprinse în vederea implementării pe scară mai largă a energiei geotermale.
La finele lunii iulie, Electrocentrale Bucuresti (ELCEN) a semnat cu compania americană SAGE Geosystems un memorandum privind exploatarea energiei geotermale din nordul Capitalei.
"Începem împreună și alt proiect revoluționar, în energia geotermală. Chiar azi se semnează un memorandum între ELCEN și compania americană SAGE Geosystems. Bucureștiul are această rezervă în nordul orașului. Prin sprijinul SUA, vom putea integra energia geotermală în sistemul de termoficare al Capitalei, reducând facturile bucureștenilor și folosind energie curată!", a declarat premierul Marcel Ciolacu la Forumul de afaceri organizat cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie și Climat (P-TECC).
România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea, potrivit Panorama.ro.
În prezent doar Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, aripa din Balotești, folosește resursa geotermală pentru încălzire, în timp ce o companie din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mari complexe „spa” din această parte a Europei, valorificând ape geotermale din zonă.
Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societății Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală. Ștrandul între timp a fost însă abandonat, odată cu intrarea în insolvență a companiei.
În 2009, ministrul de atunci al Turismului, Elena Udrea, spunea că Bucureștiul stă pe un izvor de apă termală care nu este valorificat, motiv pentru care Capitala ar putea fi transformată într-o adevărată destinație pentru turism balnear. De atunci și până azi, singurul lucru care s-a concretizat a fost că la începutul anului 2016 s-a deschis Therme, unul dintre cele mai mari centre de „wellness” din Europa.
Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă.
