Profitul net al Nuclearelectrica a crescut cu 88,68% în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2015, de la 35,435 la 66,861 milioane lei, în condițiile în care reducerea cheltuielilor din exploatare ale companiei, inclusiv grație eliminării obligației de plată a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", pentru cele 2 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, a fost mai amplă decât scăderea veniturilor Nuclearelectrica.
Veniturile societății au scăzut în perioada menționată cu 2,4%, la 457,753 milioane lei, în timp ce cheltuielile din exploatare s-a diminuat cu 14,42%, la 378,457 milioane lei.
Profitul operațional al Nuclearelectrica a crescut cu 22%, de la 160,26 la 195,03 milioane lei, ca urmare a scăderii cheltuielilor din exploatare, cauzată și de înlocuirea taxei de stâlp cu impozitul local pe clădiri nerezidențiale în cazul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă.
CITEȘTE ȘI Creșteri de vânzări și profit pentru Antibiotice Iași, medicamentele fără rețetă ale companiei câștigă teren Astfel, în raportul Nuclearelectrica pe primele 3 luni ale anului se menționează evoluția pozitiva a cheltuielilor din exploatare, datorita scăderii cu 36,4% a cheltuielilor cumulate aferente impozitului pe clădiri, terenuri și construcții speciale, de la 66,544 la 42,290 milioane lei, ca urmare a implementării noilor prevederi ale Codului Fiscal.
"Începând cu 1 ianuarie 2016, centralele nuclearoelectrice nu mai sunt exceptate de la definiția unei clădiri, drept urmare societatea are obligația de a plăti impozit pe clădiri nerezidențiale pentru cele două centrale nuclearoelectrice, în locul impozitului pe construcții speciale", se precizează în documentul citat.
În raportul anual preliminar pe 2015 al companiei se anunța, de altfel, că, din 2016, Nuclearelectrica nu mai datorează impozitul pe construcții speciale pentru cele 2 reactoare ale centralei atomice, ci impozitul local pe clădiri nerezidențiale, care urmează să fie încasat de primăria din Cernavodă.
"Începând cu anul 2016, noul Cod Fiscal (legea 227/2015) nu mai exceptează de la definiția unei clădiri centralele nuclearoelectrice. Astfel, în anul 2014 și respectiv în anul 2015, în baza Codului fiscal aplicabil la acea dată (legea 571/2003 cu modificările și completările ulterioare), societatea a datorat impozit pe construcții speciale pentru cele două centrale nuclearoelectrice. Începând cu anul 2016, deoarece excepția de la definiția unei clădiri nu mai este aplicabilă unei centrale nuclearoelectrice, determină obligația pentru societate de plată a impozitului pe clădiri nerezidențiale aparținând persoanelor juridice, pentru cele două reactoare nucleare, către Consiliul Local Cernavodă. În același timp, fiind datorat impozit pe clădiri, nu se va mai datora impozit pe construcții speciale în anul 2016 aferent celor două unități nuclearoelectrice", se arăta raportul preliminar pe 2015 al Nuclearelectrica.
CITEȘTE ȘI Impozit zero pentru cei care își vând casele la prețuri mai mici decât le-au cumpărat, TVA de 9% pentru electricitate, gaze, căldură - proiect Potrivit documentului citat, spre deosebire de impozitul pe construcții, prevăzut a fi eliminat începând cu anul 2017, impozitul pe clădiri se va datora de către companie și în viitor, în lipsa reintroducerii exceptării centralelor nucleare de la definiția unei cladiri, alături de centralele hidroelectrice și termoelectrice, excepție prevăzută în vechiul Cod Fiscal, la art. 250, alin. (1).
"Impozitul pe clădirile nerezidențiale aparținând persoanelor juridice se stabilește în cotă de 0,2% - 1,3% din valoarea impozabilă a clădirilor, cotă care poate fi majorată în anumite condiții cu până la 50% de autoritățile locale. Pentru anul 2016, Consiliul Local Cernavodă a stabilit cota impozitului pe clădiri nerezidențiale deținute de persoane juridice la 0,5% din valoarea impozabilă", se mai spunea în raportul anual preliminar Nuclearelectrica.
Compania mai menționea că valoarea impozabilă a clădirilor celor două reactoare nucleare de la Cernavodă era în curs de determinare de către un evaluator autorizat contractat de societate (East Bridge SRL), iar evaluarea se realiza în baza ghidului de evaluare ANEVAR."Conform ghidului de evaluare ANEVAR, valoarea impozabilă nu este o valoare de piață", preciza Nuclearelectrica.
Anul trecut, când taxa de stâlp a fost, ca și anul acesta, de 1%, Nuclearelectrica a plătit circa 61,5 milioane lei pentru a-și îndeplini această obligație fiscală. În 2014, impozitul pe construcții speciale a fost de 1,5%, iar compania a cheltuit aproape 89,4 milioane lei cu această impunere. Spre comparație, bugetul local al primăriei Cernavodă pe 2015 prevedea venituri totale în sumă de circa 39 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Confirmare: Cioloș pleacă în SUA, unde se va întâlni cu vicepreședintele Joseph Biden În primele trei luni din 2016, Nuclearelectrica a vândut aproximativ 21% din energia produsă pe piața reglementată. Cantitatea totală de energie electrică vândută a fost de 2.802.566 MWh, comparativ cu 2.793.437 MWh, în perioada ianuarie-martie 2015. Prețul mediu de vânzare al energiei electrice pe piața reglementată a fost de 162,77 lei/MWh.
La 31 martie, Nuclearelectrica avea de recuperat creanțe totale în sumă de 139,534 milioane lei, principalele creanțe comerciale în sold fiind de la Electrica Furnizare SA ( 39,131 milioane lei), Enel Energie Muntenia SA (2,038 milioane lei) GEN-I d.o.o.( 12,685 milioane lei), Enel Energie SA (8,047 milioane lei).
Datoriile însumau 227,239 milioane lei, principalii furnizori în sold fiind General Electric Wilmington - Romania ( 25,643 milioane lei), Cameco (19,819 milioane lei), Apele Române București (11,708 milioane lei) și BWXT Canada Ltd (10,688 milioane lei).
