Nuclearelectrica a atribuit consorțiului format din firmele Deloitte Consultanță, Elcomex IEA și casa de avocatură Peli Filip un contract de servicii de asistență și consultanță juridică, financiară și tehnică în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, contract în valoare de 1,34 milioane euro, TVA inclus.
Contractul constă în servicii juridice de consultanță, asistență și reprezentare, servicii de consultanță și asistență financiară, precum și servicii de consultanță tehnică și management de proiect și a fost atribuit pe 26 octombrie.
La lansarea licitației, valoarea totală a contractului fusese estimată de Nuclearelectrica la 2,23 milioane euro, TVA inclus. Contractul poate fi subcontractat.
Nuclearelectrica a primit 4 oferte la licitație, din care 2 admisibile, potrivit criteriilor stabilite prin caietul de sarcini.
Deloitte Consultanță face parte din subsidiara românească a grupului internațional de audit și consultanță din Big Four Deloitte. Casa de avocatură Peli Filip a fost implicată, în ultimii doi ani, în tranzacția prin care Banca Transilvania a preluat Volksbank și în cea prin care Țiriac Holdings și-a cedat participația de 45% la Unicredit acționarului majoritar italian omonim.
Elcomex IEA face parte din grupul de firme Elcomex și a primit de-a lungul timpului mai multe contracte de construcții și inginerie din partea Nuclearelectrica. Grupul este controlat de omul de afaceri Ion Grecu. În 2010, subsidiara de trading de energie a Elcomex a fost preluată de compania elvețiană Repower.
Studiul de fezabilitate pentru proiectul unităților 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă va fi actualizat, iar din noul studiu ar putea putea reieși o valoare a investiției mai mare sau mică decât cea de circa 6,5 miliarde euro estimată în prezent, a declarat directorul general al Nuclerelectrica, Daniela Lulache, în urmă cu o lună, la ceremonia de semnare a memorandumului de înțelegere cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation privind implementarea proiectului.
"Acum, după semnarea memorandumului de înțelegere, vom începe negocierile pentru acordul investitorilor și pentru elaborarea actului constitutiv al companiei mixte de proiect. De asemenea, studiul de fezabilitate va fi actualizat. Din noul studiu ar putea reieși o valoare a investiției mai mare sau mică decât cea de circa 6,5 miliarde euro estimată în prezent", a declarat Lulache, răspunzând unei întrebări din partea presei.
Studiul de fezabilitate privind proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă a fost realizat de către Ernst&Young în 2012 și a dus la o estimare a costurilor totale ale proiectului de 6,5 miliarde euro, sumă cu 62,5% mai mare decât o estimare anterioară, de 4 miliarde euro.
În studiul respectiv se afirma că rata internă de rentabilitate a proiectului, de 10,76%, este mai mică decât cea care ar fi putut fi solicitată de către investitorii privați, însă ar putea fi suficientă pentru un stat în calitate de investitor sau pentru un investitor privat care beneficiază de garanții din partea statului.
Ulterior, într-un plan de administrare al Nuclearelectrica publicat în 2013, cu ocazia listării la Bursă a companiei, se afirma că "proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect".
Lulache a mai declarat că se urmărește și implicarea statelor chinez și canadian, pe lângă a celui român, în acordarea de garanții în vederea asigurării finanțării necesare implementării proiectului, eventual prin băncile de dezvoltare ale celor două țări, echivalentele Eximbank-ului românesc. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi realizate tot cu tehnologie canadiană CANDU, ca și primele două unități ale centralei atomice.
Directorul general al Nuclearelectrica a mai spus că, în actualele condiții de piață, în care prețul angro al energiei electrice a scăzut semnificativ, trebuie să se convină asupra mecanismelor de asigurare a rentabilității proiectului și că rămane de văzut cine le va suporta, precizând că se discută mai multe variante posibile, care includ implementarea contractelor pentru diferență, dar și garantarea unui preț minim de vânzare a energiei electrice.
AGA Nuclearelectrica, companie controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, cu 82,42% din acțiuni, a aprobat, pe 22 octombrie, memorandumul privind construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nuclear-electrică de la Cernavodă în parteneriat cu China General Nuclear Power Corporation, companie chineză de stat, în pofida opoziției Fondului Proprietatea (FP), acționar minoritar semnificativ cu circa 9% din acțiuni. Fondul Proprietatea ceruse amânarea semnării înțelegerii cu compania chineză până la data aprobării strategiei energetice naționale de către Guvernul României.
După semnarea memorandumului de înțelegere, Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation trebuie să înceapă negocierile pentru acordul investitorilor în proiect și pentru actul constitutiv al companiei mixte care urmează să îl implementeze, compania mixtă având nevoie și de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru înființare, potrivit memorandumului de înțelegere.
