România a coborât sub un grad de umplere a depozitelor de 40%, în prezent mai fiind înmagazinat doar un volum echivalent cu 13,4 TWh. Pentru a putea acoperi nivelul consumului intern, România a importat net, marți și miercuri, un volum record de gaze, cel puțin pentru această iarnă, de peste 10 milioane mc/zi, conform datelor analizate de Profit.ro.
Marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța că „ne-am propus să trecem iarna cu gazul din producția proprie care înseamnă cam 25 de milioane de metri cubi zilnic, plus ceea ce extragem din depozite - 19, 20, 20 și ceva de milioane de metri cubi. În fiecare an, în februarie, mai ales în iernile geroase, se întâmplă acest fenomen: depozitele se golesc mai rapid, capacitatea de extracție din depozite scade și sunt perioade în care se poate apela mai mult la importuri. E o situație dacă vreți conjuncturală”.
Importurile menite a acoperi doar consumul intern (nu și exporturile către Republica Moldova) de miercuri sunt similare celor de marți, care s-au ridicat la 10,2 milioane mc și de aproape 2 ori mai ridicate decât prognoza făcută publică de Transgaz vinerea trecută.
Potrivit estimărilor operatorului de sistem, România ar fi trebuit să importe pe 11 și 12 februarie, 5,6, respectiv 5,4 milioane mc pentru acoperirea consumului intern, importurile efective fiind însă de 10,2, respectiv 10,1 milioane mc. Și asta în condițiile în care extragerile din depozite au fost și ele superioare celor estimate de Transgaz (19,1 milioane mc pe zi, față de prognoza Transgaz de 18,7 milioane mc).
Evoluția volumelor dde gaze depozitate din ultimii 5 ani
Vremea mai rece și iarna lungă a făcut ca ritmul de reducerea a nivelului gazelor din depozite să fie unul galopant, de la un procent de 60% în urmă cu exact o lună (pe 10 ianuarie), la unul de 50% (pe 24 ianuarie) și unul de 39,67% pe 10 februarie.
Cantitatea de 13,4 TWh înmagazinată în depozite este cea mai redusă din ultimii 2 ani și jumătate, un volum inferior nemaifiind înregistrat din 24 iunie 2022.
De altfel, în aprilie 2023 și aprilie 2024, la finalul iernilor 2022/2023 și 2023/2024, în depozite mai erau înmagazinate volume superioare decât cele înmagazinate în prezent, de 13,9, respectiv 17 TWh. Iar această iarnă nu s-a terminat, dimpotrivă fiind anunțată o perioadă cu temperaturi redusă în următoarea săptămână, cel puțin.
Prognoza Transgaz până la finalul iernii
Situația din prezent se aseamănă cu cea din criza energetică 2021-2022, când România a încheiat sezoanele de iarnă cu doar 4,5, respectiv 6,3 TWh înmagazinați.
Situația din iarna 2021/2022 a fost însă una specială, România intrând în acea iarnă cu doar 25 TWh depozitați, nu cu 35 TWh cu cât a intrat în această iarnă.
Mult mai similară este situația actuală cu cea din iarna 2021/2022, când, la începutul iernii, România avea depozitați 31 TWh, iar la finalul ei, doar 4,5 TWh.
Coincidență, actualul nivel de 13,4 TWh înmagazinați, a fost înregistrat în tot în această perioadă, pe 8 februarie.
Importurile, exporturile, producția internă și extragerile de depozite de miercuri, 12 februarie
În prezent, roducția internă merge la valorile maxime, în timp ce Depogaz a diminuat cu 20% capacitatea zilnică de extracție” până la finalul acestei ierni.
Ulterior, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a trimis Corpul de Control la Depogaz, el dând asigurări că România are 1,35 miliarde normal metri cubi în depozite, cu un grad de umplere de 43,4% și că țara noastră nu rămâne fără gaz pentru români și companiile românești.
O continuare a păstrării actualului nivel al extragerilor din depozite ar putea fi riscant (tehnic, probabil că și imposibil), mai ales dacă va mai urma o perioadă rece până la finalul acestei ierni.
Depogaz a invocat, în susținerea deciziei sale de a diminua capacitatea de extracție (cu 20% în primă fază), că a luat această decizia pentru că în prezent mai sunt înmagazinate gaze reprezentând doar 42,8 % din capacitatea tehnică de stocare.
Mai mult, în cazul depozitelor Bilciureștl si Urziceni, depozite care asigură aproximativ 75% din capacitatea zilnică de extracție, gradul de umplere este de 26% , respectiv 20%.
Depogaz mai amintește că în luna noiembrie 2024 au fost extrase gaze suplimentar față de programul lunar de extracție agreat cu beneficiarii serviciului de înmagazinare.
Acest lucru a condus la “diminuarea capacității zilnice de extracție în lunile decembrie 2024-martie 2025 , datorită utilizării depozitelor Bilciurești si Urziceni la capacitate ridicată pentru acoperirea nominalizărilor zilnice solicitate de beneficiarii serviciilor de înmagazinare în luna noiembrie 2024”;
Iar capacitatea de extracție zilnică este influențată de gradul de umplere al depozitelor.
Situația din România, cu un nivel scăzut al înmagazinării, se înregistrează și în restul Europei. O eventuală răcirea a vremii pe termen mediu și lung ar putea conduce la o nouă criză energetică.
Prețurile de referință la gaze au crescut luni cu 5,4%, până la 58,75 euro pentru un MWh. Este vorba de cel mai ridicat preț înregistrat după luna februarie 2023, în condițiile în care cotațiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.
Prețul gazelor s-a majorat luni semnificativ și pe cea mai importantă piață din România, cea pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la peste 450 lei/MWh (90 euro/MWh), nivel nemaîntâlnit din decembrie 2022. Cauzele: vremea rece, care conduce la majorarea consumului intern, cererea suplimentară venită din Republica Moldova și gradul redus de umplere a depozitelor. În plus, sursele de aprovizionare sunt limitate: TurkStream și TAP în sud-est și Ungaria, în vest.
Între timp, prețul mediu din România a mai scăzut, ajungând, în cazul gazului cu furnizare în ziua de miercuri, la 73,5 euro/MWh, însă cu mult peste prețurile de pe celelalte peițe europene.
