GRAFICE Cum a ajuns România cel mai mare producător de gaze din UE

România a fost în cel de-al doilea trimestru al acestui an cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană pentru prima dată în istoria blocului comunitar, ca urmare a faptului că producția internă s-a majorat cu 1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cea a fostului lider, Olanda, s-a redus cu nu mai puțin de 17% în același interval. Principala companie responsabilă pentru creșterea producției interne a fost cea controlată de statul român, Romgaz.

VEZI AICI ȘI ULTIMA ORĂ GRAFICE România a rămas cel mai mare producător de gaze din UE și în T3

Cel mai mare producător autohton de gaze, Romgaz, a extras în trimestrul al doilea al acestui an o cantitate de 1,19 miliarde metri cubi, cu 4,3% mai mare decât în trimestrul similar al anului trecut.

CITEȘTE ȘI Un nou mare parc fotovoltaic lansat în România, de o companie cu capital 100% românesc

Principalul său concurent, și partener totodată în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și-a redus producția de gaze în perioada aprilie-iunie la 50,8 miliarde mc, cu doar 2%, sub rata anuală estimată de companie la peste 5%.

Iar producția celuilalt important jucător autohton, BSOG, care operează prima exploatare offshore nouă din Marea Neagră, a rămas probabil relativ conctantă.

Așa se face că România a extras în trimestrul al doilea 2,3 miliarde mc de gaze, în creștere cu 1% față de aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă în scădere cu 4% față de cea din primul trimestru al anului.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ Sute de blocuri din București rămân fără apă caldă și căldură

Olanda în schimb își continuă politica de închidere a zăcămintelor, extrăgând în perioada aprilie-iunie doar 2,2 miliarde mc, cu 17% sub nivelul din același trimestru al anului trecut și cu 18% mai puțin decât a produs în primul trimestru al acestui an.

Cel de-al treilea producător UE rămâne Germania, cu 0,9 miliarde mc (sub producția Romgaz), urmată de Italia, cu 0,7 miliarde mc (sub producția OMV Petrom), și Ungaria, cu 0,4 miliarde mc.

La nivelul întregului bloc, producția de gaze s-a situat în trimestrul al doilea la 8 miliarde mc (din care România a contribuit cu aproape 29%), în scădere cu 18% față de cea din aceeași perioadă a anului trecut, și cu 8% față de cea din primul trimestru al acestui an.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ CFR Marfă își va declara falimentul și va opri activitatea imediat după operaționalizarea Carpatica Feroviar. Estimarea, până la 1 martie

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, producția de gaze a crescut în 7 state membre UE (Danemarca: + 37%, Spania: +21%, Grecia: +16%, Ungaria: +12%, Belgia: +10%, Cehia: +3% și România: +1%), și s-a diminuat în 9 state membre, din care cel mai abrupt în Franța, cu 46%.

Profit.ro a anunțat că peste o pătrime din gazul produs anul trecut în Uniunea Europeană (UE) a fost extras din România, care și-a majorat cota de la 21,5% în 2022 la 26,8% în 2023, ca urmare a unei creșteri marginale a producției interne, dar mai ales datorită reducerii producției celorlalte state membre. Fostul lider al clasamentului, Olanda, a fost cel care și-a diminuat cel mai mult producția în 2023, aceasta fiind doar cu 10% mai mare decât cea din România, care a ocupat poziția a doua.

În 2020 și 2021, producția din Olanda era de peste 2 ori mai ridicată decât cea din România, pentru ca în 2022, aceasta să coboare la aproximativ 150 TWh, cu 70% peste cea de la acea vreme din România.

În 2023, producția autohtonă a fost de 88,7 TWh, în timp ce cea olandeză de 96,5 TWh.

Închiderea mai multor zăcăminte de gaze din UE a făcut ca România să-și majoreze cota din producția totală a UE de gaze, de la 19,9% în 2020, la 19,5% în 2021, apoi la 21,5% în 2022, pentru ca anul trecut să ajungă la 26,8%, iar în trimestrul al doilea al acestui an la aproape 29%.

CITEȘTE ȘI Comercianții vor putea folosi iPhone-ul ca POS pentru încasări contactless de la clienți – o nouă aplicație adusă în premieră în România de un joint-venture Global Payments-Erste Bank

Dacă producția restului statelor europene ar rămâne constantă, în 2028 România va fi responsabilă pentru 42,5% din gazul extras din UE.

Iar dacă rata de reducere a producției UE din perioada 2020-2023, de aproape o treime, se păstrează constantă și pe perioada 2024-2027, atunci nu mai puțin de 61% din producția de gaze a UE va proveni în 2028 din România.

Ceea ce face ca atât România, cât mai ales cele două companii, OMV Petrom și Romgaz, care, la rândul lor vor deveni cei mai mari producători de gaz din UE, vor fi extrem de vulnerabile la reglementările UE, care nu va avea niciun interes să le protejeze, majoritatea statelor UE bazându-se pe importuri și nu pe producția internă.

CITEȘTE ȘI FOTO Logicor finalizează dezvoltarea Parcului Logistic Bucharest III Pallady

Iar cum celelalte state își reduc producția, autoritățile de la București (dar și cele 2 companii) nu vor avea aliați de pe partea de ofertă în încercarea lor de a atenua efectele legislației impuse de Bruxelles asupra sectorului upstream.

Singurii aliați pe care oficialii români i-ar putea avea la Bruxelles ar veni de pe partea de cerere, potențialii cumpărători ai gazelor în exces produse după intrarea în funcțiune a Neptun Deep (Ungaria, Slovacia, Austria, Bulgaria, în special statele din Europa Centrală și de Est).

Retorica naționalistă (“Nu ne vindem gazul!”), dar și legislația internă, care oferă drept de preempțiune statului (în situații de urgență, e adevărat) asupra gazului extras în România, nu sunt însă de natură să ajute cu nimic la formarea unei alianțe regionale care să influențeze pozitiv reglementarea europeană.