Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnalat că, astăzi dimineață, România este exportator net de energie electrică, producția internă depășind consumul, grație aportului parcurilor eoliene, cu pondere de aproape un sfert în totalul generării de curent electric.
″România exportă energie în această dimineață, la un consum de 6.300 MW având o producție de 6.650 MW. Pe locul I, între sursele de producție, sunt centralele eoliene, cu peste 1.650 MW. Energie verde și ieftină. (...) De ce ne ajută energia eoliana și nu doar astăzi? Pentru că putem merge cu doar 1.060 MW în hidrocentrale, păstrând rezerva de apă din lacurile de acumulare. La fel, la cărbune, 806 MW, ca să mai acumulăm stocuri.
De ce? Pentru că paza bună trece primejdia rea. Și dacă urmează încă două luni la fel de secetoase cum a fost tot anul 2024, e bine să fim prevăzători și să ținem de rezervele de resurse energetice. Cine a afirmat in ultima perioadă că suntem la un pas de blackout, că avem cele mai mari prețuri la energie (avem al cincilea cel mai MIC preț la energie electrică și al patrulea cel mai MIC preț la gaz din UE, pe datele Eurostat), că suntem la limita capacităților de import și alte lucruri alarmiste…să se gândească mai bine″, a scris Burduja pe Facebook.
SItuația se menține și în momentul redactării acestui material, sistemul energetic național având un sold net de export de 365 MW, grație unei ponderi de peste 23% a eolienelor în totalul producției.
ANM a emis duminică o atenționare cod galben pentru intervalul 15 decembrie, ora 10 – 15 decembrie, ora 21, când sunt anunțate intensificări ale vântului în cea mai mare parte a Olteniei, sud-vestul Munteniei, precum și sud-vestul și sudul Transilvaniei. Ulterior, de luni dimineață pân marți seară, sunt prognozate intensificări ale vântului în Dobrogea, jumătatea de nord a Moldovei și Crișanei, în cea mai mare parte a Munteniei, precum și în vestul și sudul Olteniei și al Transilvaniei.
Zilele cu vânt puternic și constant, propice pentru producția de energie eoliană, au fost rare anul acesta. Potrivit datelor Transelectrica, centralele românești de producție de curent electric din vânt au generat la o putere medie zilnică de cel puțin 1.000 MW în mai puțin de o treime din zilele intervalului 1 ianuarie – 10 decembrie 2024, adică în 106 zile din 345.
Producție eoliană la o putere medie zilnică de peste 1.500 MW a fost consemnată în România în sub 10% din perioadă, respectiv în 30 de zile din 345.
Asta în condițiile în care puterea instalată totală a centralelor eoliene românești este de aproape 3.100 MW, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Conform datelor INS, în primele 10 luni din 2024, producția de energie eoliană a României, în termeni cantitativi, a scăzut cu peste 18% față de perioada similară a anului trecut.
Ca exemplu opus, în prima parte a lunii, pe 4 decembrie dimineața, deficitul între consumul local și producția internă de energie depășea 3.000 MW la ora 9:25, iar România importa curent electric aproape de limita maximă a capacităților de interconexiune cu vecinii, într-o zi cu vânt slab (eoliene la numai 325 MW) și aproape fără soare. Anul acesta, au fost și zile cu producție eoliană la putere medie de mai puțin de 100 MW, potrivit operatorului național de transport și sistem.
″Au fost oprite foarte multe centrale pe cărbune și pe gaze. Marea majoritate nici nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic și al normelor de mediu. În schimb, s-au instalat centrale eoliene și fotovoltaice. Și cum s-a întâmplat și în vară, dar și săptămânile trecute, nu am avut nici soare, nici vânt și nici apă și ne-a fost foarte greu să acoperim consumul de energie. Astăzi, pot să spun că răsuflăm ușurați, a început să bată vântul, prețurile spot au scăzut cu 43%, deci e o zi mai liniștită. De aceea poate că și zâmbesc.
Dependența noastră de surse regenerabile a crescut foarte, foarte mult. Dacă e să punem la socoteală doar centralele clasice, în prezent, pe timpul iernii, reușim să adunăm undeva la 7.000 MW putere de producție. Restul până la 9.000 în vârf de consum ar trebui să vină din regenerabile sau din import. Aceasta este realitatea, mai mult de 7.000 MW nu putem produce din nuclear, gaze, cărbune și hidrocentrale, fără regenerabile. E trist. Instalațiile de stocare sunt veriga care acum lipsește și care va face posibilă integrarea centralelor regenerabile într-un volum din ce în ce mai mare″, atrăgea atenția, pe 20 noiembrie, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan.
″Ca să vă dau un exemplu plastic, în zona Dobrogei, unde avem producție foarte mare de energie eoliană, capacități foarte mari instalate, acolo mentenanța (instalațiilor și echipamentelor rețelei de transport a Transelectrica – n.r.) o facem după vânt. Ne-am modificat programarea activităților în funcție de condițiile de vânt și aproape că orice lucrare din zonele cu energie eoliană foarte ridicată se desfășoară cu monitorizarea foarte atentă a producției și numai dacă condițiile meteo o permit.
Sunt foarte mult situații în care se deplasează echipe de mentenanță, iar când ajung la fața locului, dispecerul le spune că nu sunt condiții de lucru, pentru că producția eoliană a crescut foarte mult și nu se mai poate face retragerea din exploatare. Sunt lucruri care se întâmplă și la noi, și la colegii de la distribuții. De aceea, procedurile și activitățile noastre s-au modificat pentru a se plia pe producția de energie regenerabilă″, spunea șeful DEN.
