Acționar cu 9% din titlurile Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea a cerut companiei să prezinte în Adunarea Acționarilor din 17 octombrie costurile de până acum a investițiilor în Energonuclear, societatea care are ca obiectiv finalizarea lucrărilor la unitățile 3 și 4, precum și sumele bugetate pentru viitor în vederea realizării proiectului. În același timp, acționarul majoritar Ministerul Energiei a solicitat aprobarea acționarilor continuarea negocierilor documentației investiției aferente Memorandumului de Înțelegere cu comania chinză CGN pentru executarea proiectului, însă și posibilitatea denunțării unilaterale acestuia de către oricare din părți fără plata unei despăgubiri,
Cât costă, de fapt, punerea în funcțiune a reactoarele 3 și 4 ale centralei electrice nucleare de la Cernavodă? Este întrebarea la care vrea un răspuns Fondul Proprietatea (FP). În calitate de acționar cu 9,09% din titlurile Nuclearelectrica, Fondul a depus pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 17 octombrie un nou punct în care cere lămuriri pe acest subiect.
Solicitarea FP a venit pe data de 22 septembrie și a fost comunicată ca inclusă pe ordinea de zi de Nuclearlectrica la finele ultimei ședinței de tranzacționare a acestei săptămâni de la Bursa de Valori București, unde compania este listată începând cu toamna anului 2013.
CITEȘTE ȘI Nuclearelectrica a trecut pe pierdere în primul semestru, din cauză că reactorul 1 a fost oprit aproape două luni 28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dacă acționarii, unde statul are o deținere de 82,49% din titluri, vor vota favorabil propunerea Fondului, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica ar urma să întocmească și să prezinte în următoarea adunare generală a acționarilor un raport cu privire la stadiul investițiilor în compania Energonuclear, societate a carui obiectiv este realizarea Proiectului Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.
Cheltuielile de care vrea să afle Fondul Proprietatea
Astfel, primul subpunct pe ordinea de zi se referă la raportarea sumelor alocate în prezent. FP solicită informații despre sumele aduse ca aport în numerar de către SNN la capitalul social al Energonuclear SA, sumele plătite de către SNN pentru cumpărarea participațiilor celorlalți acționari în urma retragerii acestora, suma totală platita de către Energonuclear sau SNN membrilor comisiilor guvernamentale cu atribuții în coordonarea și implementarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă începând cu anul 2006 și până în prezent și, finalmente, sumele plătite de către SNN și Energonuclear SA consultanților juridici și financiari în vederea realizării Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavoda de la data înființării Energonuclear și până în prezent.
CITEȘTE ȘI Nuclearelectrica semnează un contract de vânzare de energie de 74,7 milioane lei De asemenea, Fondul vrea să afle care este suma totală bugetată de către Nuclearelectrica în următorii ani în vederea înființării și susținerii activității noii societăți de proiect al carui obiectiv este realizarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă incluzand sumele ce vor fi plătite de către SNN consultanților juridici și financiari.
Care este costul legat de înțelegerea semnată cu China în urmă cu 3 ani? Este un alt răspuns pe care îl caută FP. Pe ordinea de zi, un subpunct cere CA al Nuclearelectrica să prezinte un raport acționarilor legat de suma cheltuită până în prezent de către companie pentru negocierea Memorandum-ului de Înțelegere cu societatea chineză CGN, a Acordului Investițional și Actului Constitutiv al companiei de proiect, incluzând dar fără a se limita la costurile cu consultanții juridici și financiari, costurile cu comisia de negociere și comisiile interministeriale înființate în vederea continuării Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă.
Să se aprobe Memorandumul de Înțelegere cu chinezii primesc, dar dacă se reziliază să nu se plătească nicio despăgubire
Dacă Fondul Proprietatea a trimis solicitarea pe data de 22 septembrie, cu o săptămână mai târziu, pe 29 septembrie, Nuclearelectrica a primit, de asemenea, o solicitare din partea Ministerului Energiei, acționar cu 82,49% din titluri, de includerea pe ordinea de zi a unui punct care prevede „aprobarea continuării negocierilor asupra Documentelor Investiției în aceleași condiții din Memorandumul de Întelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavoda, până la data de 20 decembrie 2016”.
Același punct prevede, însă, posibilitatea ca oricare dintre părți să înceteze Memorandumul de Înțelegere fără nicio despăgubire printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord privind documentele investiției și în măsura în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte.
Ecou al unei deschideri către China de acum 3 ani
Memorandumul de Înțelegere privind investițiile la reactoarele 3 și 4 ale centralei electrice Nucleare de la Cernavodă a fost semnat în contextul Formului Economic China și Europa Centrală și de Est, desfășurat la București în noiembrie 2013, când premierul de atunci Victor Ponta l-a primit pe primul ministru al Chinei Li Keqiang.
Prin înțelegerea respectivă, CGN, companie chineză cu capital de stat urma să aibă un aport de 51% la capitalul companiei de proiect Energonuclear, în timp ce Nuclearelectrica urma să aibă o deținere de 49% din titluri care să nu scadă, pe parcursul derulării proiectului sub 30%. Valoarea totală a proiectului era estimată la 6,5 miliarde euro.
De ce nu vrea Fondul Proprietatea să participe și de ce ar fi nevoie de atâția bani?
Participarea Nuclearelectrica în proiect ar presupune că actualii acționari ar trebui să vină cu bani de acasă, ceea ce contravine intereselor Fondului Proprietatea de a returna cât mai rapid cash către acționari. Nu mai departe de luna trecută, administratorul unic al FP a publicat un angajament prin care societatea ar urma să vireze echivalent de 0,05 lei/acțiune în fiecare an către acționari sub formă de dividende și returnări de aport la capital în urma programelor de răscumpărări.
Acesta este contextul și în care Fondul – acționar semnificativ la companii din sectorul energetic românesc – pune sub semnul îndoielii caracterul economic al planurilor investiționale din domeniul energiei. Invitat la Growth Forum organizat de Profit.ro la jumătatea lunii martie la Banca Națională a României, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, a contestat cifra de 30 miliarde euro al necesarului de investiție în sectorul de electricitate, în contextul în care valoarea de piață a întregului sistem energetic românesc abia se ridică la 91,5 miliarde lei (20 miliarde euro).
