Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei și pe care Guvernul vrea să o țină în viață încă 6 luni cu un împrumut de stat de 62 milioane lei, a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut (50,53 milioane lei), după ce a pierdut, în decembrie 2015, contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, care a preferat să cumpere mai ieftin de la o companie canadiană.
Cheltuielile totale ale companiei au scăzut doar cu 14,5% în primul semestru din 2016, de la 61,38 la 52,48 milioane lei. Cheltuielile de personal s-au diminuat cu 8,4%, de la 38,1 la 34,88 milioane lei, în condițiile în care efectivul de salariați al CNU s-a redus cu 14%, de la 1.332 la 1.144 persoane.
Potrivit situațiilor financiare semestriale ale CNU, societatea a trecut la venituri costurile producției în curs de execuție, în conformitate cu reglementările contabile în vigoare. Astfel, în contul de profit și pierdere al CNU pe primele 6 luni din 2016 apar astfel de venituri, în sumă de 31,34 milioane lei. Aceste venituri contabile au făcut ca pierderea înregistrată de companie în S1 2016 să fie de doar 13,19 milioane lei. În perioada corespunzătoare a anului trecut, CNU a raportat profit net, cifrat la 10,21 milioane lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Senatorii au reaprobat impozitul specific pentru hoteluri, baruri și restaurante, fără să ia în calcul nicio observație a lui Iohannis La 30 iunie 2016, CNU avea plăți restante în sumă totală de 19,48 milioane lei, de 3,7 ori mai mari decât își planificase pe întreg anul (5,27 milioane lei).
Guvernul a notificat săptămâna trecută Comisia Europeană că intenționează să acorde CNU un ajutor de stat individual pentru salvare constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei", context în care autoritățile de reglementare europene din domeniul atomic recomandă menținerea de stocuri de uraniu pentru centralele nucleare europene suficiente pentru perioade de până la 5 ani.
În nota de fundamentare a proiectului de OUG privind ajutorul de stat pentru companie se arată că, urmare a deciziei Nuclearelectrica de reziliere, în decembrie 2015, a contractului comercial încheiat cu CNU pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu pentru centrala nucleară de la Cernavodă și imposibilității încheierii unui contract cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) pentru constituirea stocului de octoxid de uraniu pe anul 2016 la rezerva de stat, CNU se află în prezent în imposibilitatea continuării activității, nemaivând resursele financiare necesare desfășurării activității și efectuării plăților către furnizorii de utilități, materiale, servicii (pază, servicii de transport feroviar pentru minereu, transport de persoane), bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul de mediu etc.
CITEȘTE ȘI Topul celor mai scumpe orașe universitare din țară. Studenții ajung să plătească peste 210 euro/lună pentru o garsonieră Cum a pierdut CNU contractul cu Nuclearelectrica?
Potrivit unei HG din 2009, stocul de concentrate tehnice de uraniu constituit la uzina Feldioara din cadrul CNU în perioada 1993-2008 a fost transmis fără plată din proprietatea privată a statului în patrimoniul CNU. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu devenea obligație bugetară pentru companie, de virat la bugetul de stat, la nivelul prețului stabilit pentru concentratul de uraniu în diuranat de sodiu, transferat anterior. "Informațiile cu privire la cantitatea și valoarea stocului de uraniu nu pot fi menționate", se menționa în nota de fundamentare a HG.
Însă într-un control derulat în 2012, Curtea de Conturi a constatat că CNU a constituit și virat eronat la bugetul de stat obligațiile aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu transmise fără plată din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51,263 milioane lei. Curtea de Conturi a dispus plata diferenței de către CNU. Compania a contestat decizia Curții în justiție. În noiembrie anul trecut, CNU a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmare a acestei decizii, CNU a fost nevoită să recalculeze prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu livrate Nuclearelectrica, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară prevăzută de HG 1009/2009, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8. Potrivit Nuclearelectrica, acest lucru a însemnat o majorare cu 76% a prețului de livrare.
"Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preț, astfel că, CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la prețul din contract, care nu acoperă obligațiile la bugetul de stat și costurile de producție. În aceste condiții SNN a reziliat contractul cu CNU SA", se arată într-un document al companiei.
CITEȘTE ȘI Producătorii de tutun solicită Parlamentului o perioadă de tranziție, după aprobarea noilor condiții de comercializare a țigărilor CNU, cu acordul acționarului unic, a decis în primăvară să închidă exploatarea zăcământului de uraniu de la Crucea, județul Suceava, care este în curs de epuizare. Compania urmează să deschidă o nouă exploatare de minereu de uraniu la Tulgeș - Grințieș, județul Neamț, însă deocamdată nu există surse de finanțate pentru acest proiect.
Circa 700 din cei 1.200 de angajați ai Companiei Naționale a Uraniului vor fi disponibilizați în acest an, după ce mina de uraniu Crucea-Botușana din județul Suceava se închide temporar, în condițiile în care CNU și-a pierdut singurul client, Nuclearelectrica, care a preferat să cumpere uraniu mai ieftin de la o companie canadiană.
Noul furnizor de pulbere de uraniu al Nuclearelectrica, compania canadiană Cameco, a încheiat recent un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power. Acordul prevede posibilitatea dezvoltării în parteneriat a unor zăcăminte de uraniu, dar și colaborări în alte stadii ale ciclului nuclear. În anunțul privind încheierea acordului se subliniază că este vizată în primul rând dezvoltarea de proiecte noi, demarate de la zero, de explorare și producție de uraniu.
CNU a terminat anul 2015 cu pierderi de peste 138 milioane lei, invocând drept cauză a acestora provizioanele constituite pentru datoriile către bugetul de stat. Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat în proporție de 55-75% din valoarea costului de producție.
La începutul anului, într-o informare adresată de CA-ul companiei către Ministerul Energiei, se arăta că aceasta se află într-o situație extrem de critică, inclusiv ca urmare a rezilierii contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu cu singurul său client, Nuclearelectrica, iar variantele posibile de ieșire din această situație sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvență, privatizarea parțială, prin păstrarea unei participații majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica, oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic și strategic din partea Guvernului.
