Termenul-limită până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a expirat pe 9 mai, iar acționarii Nuclearelectrica au fost convocați pe 18 iulie pentru a aproba prelungirea acestuia cu 4 luni.
Astfel, pe ordinea de zi a AGA Nuclearelectrica se află "aprobarea continuării negocierilor asupra Documentelor Investiției în aceleași condiții din Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă („MoU”) pentru o perioadă de 4 luni, începând cu data de 9 mai 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părți de a înceta MoU fără nici o despăgubire, printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă Parte, în cazul in care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiției și în măsura în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte".
Documentele investiției includ acordul investitorilor, actul constitutiv al companiei mixte care va fi înființată pentru implementarea proiectului, precum și "orice alte documente necesare implementării adecvate a proiectului", potrivit exprimării din memorandum.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI DNA a început urmărirea penală a șefilor Administrației Apă Dobrogea - Litoral, în cazul licitațiilor pentru plaje Memorandumul de înțelegere, semnat de Nuclearelectrica și China General Nuclear Power pe 9 noiembrie anul trecut, prevede că fiecare parte are dreptul să denunțe memorandumul fără nici o despăgubire, printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra documentelor investiției în termen de 6 luni de la semnarea memorandumului și în măsura în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte. Termenul respectiv a expirat pe data de 9 mai 2016.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat, recent, raportul Ministrului Energiei privind stadiul și evoluția proectului de construcție a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, a anunțat președintele Klaus Iohannis, afirmând că acesta este o investiție prioritară, care va duce la creșterea ponderii energiei nucleare în producția totală de energie la cel puțin 30%.
Consumatorii români de energie vor fi cei care vor suporta din buzunarele proprii ajutoarele de stat pe care le promite Guvernul pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a declarat, recent, Lavinia Andrei, președintele organizației nonguvernamentale de mediu Terra Mileniul III.
"Din informațiile noastre, compania chineză care va construi reactoarele a cerut garanții de stat pentru o rată internă de rentabilitate de 15%. Proiectul reactoarelor 3 și 4 a fost evaluat la 6,5 miliarde de euro în condițiile unei rate interne de rentabilitate de 11,3%, deci prețul final va fi mult mai mare", a spus Lavinia Andrei, citată de Agerpres.
CITEȘTE ȘI Exporturile de bovine vii în Turcia, una dintre țările mari consumatoare de carne de vită și oaie, ar putea fi deblocate În decembrie 2014, la predarea mandatului, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. În luna octombrie a acelui an, China General Nuclear Power fusese selectată de către Nuclearelectrica pentru continuarea lucrărilor de construcție a unităților 3 și 4 de la Cernavodă, investiție de 6,5 miliarde de euro. China General Nuclear Power Corporation a fost singurul ofertant și va fi acționar majoritar în compania de proiect pentru această investiție.
"Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return - rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", scria Nicolescu pe Facebook în decembrie 2014, într-un comentariu la o postare a sa care cuprindea discursul susținut la predarea mandatului de ministru delegat pentru Energie către noul ministru Andrei Gerea. Nicolescu își anunțase demisia din Guvernul Ponta cu puțin timp înainte.
Între timp, Nicolescu a șters toate comentariile de la postarea respectivă.
Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator.
CITEȘTE ȘI Managerul Institutului Oncologic București, acuzat de DNA că a luat mită aproape 100.000 de euro De exemplu, în 2013, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată. Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.
Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat în 2013 cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.
În octombrie anul trecut, Comisia Europeană a acceptat ca Guvernul britanic să acorde un ajutor de stat pentru investitorii în proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, în principal sub forma unui contract pentru diferență și a unei garanții pentru credite.
Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură sprijin sub forma unei venit în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare". În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența, dar această situație pare improbabilă în contextul pieței actuale. Așadar, contractul pentru diferență îi asigură investitorului venituri sigure și stabile.
CITEȘTE ȘI Pasagerii care sosesc pe Aeroportul Otopeni vor găsi taxiuri cu prețuri mici la ieșirea din terminal și fără comandă Ajutorul de stat sub formă de contracte pentru diferență aprobat în 2014 de către Comisia Europeană pentru proiectul centralei nucleare britanice Hinkley Point C garantează investitorilor un preț de vânzare a energiei produse de centrală de 96 de euro pe MWh, în condițiile în care, în piață, prețul electricității este de 30 de euro pe MWh și este estimat să scadă la 20 de euro până în 2020. Diferența va fi suportată de consumatori pe facturile de electricitate.
Acest contract pentru diferență a fost evocat și de către directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, la momentul semnării memorandumului de înțelegere cu China General Nuclear Power Corporation, cu argumentul că, în actualele condiții de piață, în care prețul engros al energiei electrice a scăzut semnificativ, rentabilitatea proiectului trebuie asigurată, iar una dintre variantele analizate este implementarea acestui tip de contract.
Guvernul a transmis anul acesta, prin intermediul Consiliului Concurenței, răspunsuri la un chestionar trimis de autoritatea europeană din domeniul concurenței și ajutorului de stat, DG Competition, cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
"Au fost transmise, către Consiliul Concurenței, răspunsurile la un chestionar remis de DG Competition, în urma semnării memorandumului de înțelegere (între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation privind construirea rectoarelor 3 și 4 de la Cernavodă – n.r.); a fost informată în principiu DG Competition cu privire la acest demers și este în curs de pregătire o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene cu privire la acest proiect", se arată într-un document guvernamental elaborat la finalul lunii februarie 2016.
