Sancțiunile impuse de statele occidentale în urma conflictului din Ucraina și prăbușirea prețului petrolului au afectat considerabil economia Rusiei. Răspunsul găsit de autoritățile de la Moscova: deprecierea monedei naționale, prin renunțarea la controlul cursului de schimb și adoptarea unui regim de flotare liberă.
Marți s-a împlinit un an de la adoptarea acestei decizii, an în care economia Rusiei, dar și viața rusului obișnuit, s-au schimbat extrem de mult. Din punctul de vedere al statului rus, al cărui buget depinde în foarte mare măsură de veniturile din exportul de petrol și gaze, decizia a fost una logică: și-a conservat veniturile în moneda în care are cheltuieli (rubla), depreciindu-și moneda într-un ritm similar celui în care i se diminuau veniturile în dolari obținute din exporturi.
Marjele de profit ale giganților energetici ruși, în creștere
Similar, și companiile exportatoare de petrol și gaz (Gazprom, Rosneft și Lukoil) au beneficiat de pe urma trecerii la un regim de flotare liberă, micșorându-și considerabil costurile de producție (în pricipal salarii, pe care le plătesc în ruble), ceea ce a condus la o compensare a diminuării veniturilor, în dolari, pe care le realizează din exportul de petrol și gaze. În plus, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Așa se face că marja de profit a celor trei giganți de stat ruși nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă.
Inflația - la maximul ultimilor 13 ani
Cine a achitat însă nota de plată a “salvării” statului rus și a “principalilor săi campioni economici” de la faliment? Așa cum era de așteptat, cel care a suportat costuri a fost rusul de rând.
Populația a fost nevoită, vrând-nevrând, să pună umărul la “salvarea” statului rus și a giganților săi energetici prin achitarea unor prețuri mai mari pentru produsele cumpărate. Rubla s-a depreciat în ultimul an cu peste 30% în raport cu dolarul, iar în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.
Salariile rușilor au rămas constante numai dacă sunt exprimate în barili de petrol
Inflația galopantă a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor ruși. În plus, ca urmare a faptului că bugetul Rusiei este dependent de veniturile din exportul de petrol, salariile rușilor au rămas constante, însă numai dacă sunt calculate în barili de petrol. Potrivit Bloomberg, salariul mediu lunar al unui rus a rămas blocat la nivelul a 10 barili de petrol. Cu alte cuvinte, în termeni reali, salariile rușilor s-au micșorat în același ritm cu care sa redus prețul petrolului.
Banca Mondială anticipează o creștere semnificativă a ratei sărăciei în Rusia
Drept urmare, Banca Mondială anticipează o creștere semnificativă a ratei sărăciei în Rusia, la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 1998-1999. Din 2010, anul în care puterea a fost preluată de Vladimir Putin, și până anul trecut, rata sărăciei din Rusia se înjumătățise.
Metoda prin care guvernul rus a decis să combată efectele crizei asupra pieței muncii este una tipică pentru un stat încă puternic centralizat. Pentru a nu crește rata șomajului (de 5,2% și în noiembrie 2014 și în septembrie 2015), guvernul promovează politici menite să conducă fie la reduceri de salarii, fie la micșorare a numărului de ore de muncă.
Rusul de rând este nevoit să se mulțumească cu mai puțin
Consumatorii ruși și-au modificat la rândul lor comportamentul. Au renunțat la vacanțe, cumpără din magazine mai ieftine, apelează la promoții, își schimbă bunurile mai scumpe aflate în proprietate pentru unele mai ieftine. Rușii cumpără tot mai puțină mâncare și s-au orientat spre produsele autohtone, comportament indus și de interdicțiile puse la import de executivul de la Moscova.
