Noua conducere a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), numită în ianuarie anul acesta, a înaintat procuraturii 3 sesizări privind fapte de natură penală care ar fi fost comise de către fosta conducere, constând în ascunderea nejustificată a unor informații față de auditorul financiar al companiei și de Consiliul de Administrație al acesteia, precum și în raportări incorecte față de Curtea de Conturi, potrivit informațiilor furnizate de către Ministerul Energiei, acționarul unic al CNU.
"La capitolul probleme identificate, pe lângă relevarea situației tehnico-economice existente și a deficiențelor manageriale, au fost identificate o serie de practici antiperformanță. Aici este de semnalat secretizarea excesivă a activităților companiei, secretizare care a mers până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societății care asigură auditul financiar al CNU. Astfel, sub pretextul că decizia Curții de Conturi din 2012 este clasificată „secret de serviciu”, aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situație degrevează auditorul extern de responsabilitățile pe care în mod uzual le are. De asemenea, date și informații necesare unui proces de management normal au fost ascunse nejustificat membrilor Consiliilor de Administrație din trecut", se arată într-o informare remisă de Ministerul Energiei.
Potrivit sursei citate, o altă problemă identificată a fost practica raportărilor incorecte față de organele de control.
CITEȘTE ȘI FOTO Co-fondatoarea ONG-ului condus de mama actorului Ethan Hawke a fost cooptată în echipa lui Cioloș "Astfel, au fost sesizate neconcordanțe între situațiile reale și cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Și acest aspect a fost adus la cunoștința organelor de cercetare penală. În total, conducerea societății a înaintat organelor abilitate 3 sesizări cu privire la fapte de natură penală", informează Ministerul Energiei.
În informarea remisă de minister se mai face un istoric al problemelor cu care se confruntă CNU, care confirmă cele scrise de Profit.ro pe această temă încă de la începutul lunii martie.
Astfel, ministerul arată că, până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producție.
"Odată cu dispariția subvenției, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluțiile corecte pentru continuarea activității în termeni competitivi. Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat și între octombrie 2012 și decembrie 2015", se menționează în documentul citat.
CITEȘTE ȘI Numele actriței Emma Watson apare în dosarul Panama Papers În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis irevocabil să mențină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi printr-o decizie din 2012, care obligau societatea la plata către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curții de Conturi în care se stabilește că veniturile cuvenite bugetului de stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei.
"Luând în considerare decizia ICCJ, Compania Națională a Uranului a încercat să actualizeze prețul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Națională Nuclearelectrica, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preț nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat. În aceste condiții, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei", precizează Ministerul Energiei.
În luna ianuarie 2016, componența Consiliului de Administrație a fost modificată. La conducerea Companiei a fost numit un nou director general, Gelu Agafiel Mărăcineanu.
"Au fost stabilite două direcții de acțiune: identificarea problemelor care au dus la situația în care se află compania și găsirea de soluții care să permită funcționarea corectă a companiei, în condițiile date de piața concurențială și în lipsa oricăror subvenții. Astfel, principalele măsuri adoptate au în vedere: identificarea rolului CNU și a potențialului de a-și îndeplini obiectul de activitate, renunțarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botușana și închiderea temporară a acesteia, demararea activităților necesare începerii exploatării de la Tulgeș – Grințieș, restructurarea companiei în raport cu noile obiective, modernizarea proceselor de producție pentru creșterea randamentelor, precum și actualizarea și modernizarea procedurilor și a proceselor manageriale", se mai spune în informarea transmisă de Ministerul Energiei.
CITEȘTE ȘI FOTO Guvernul reia licitația pentru Cazinoul Constanța, după ce un an a stat blocat în contestații CNU a informat Ministerul Energiei că a întreprins demersuri pentru a încheia anul acesta un nou contract de livrare de octoxid de uraniu către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), ceea ce ar reprezenta o gură de oxigen pentru CNU, companie aflată într-o situație financiară extrem de dificilă.
"Conducerea Companiei Naționale a Uraniului SA (...) precizează faptul că a făcut demersurile necesare pentru încheierea contractului de furnizare a octoxidului de uraniu către ANRSPS (...)", se arată într-un document guvernamental.
În ianuarie, Consiliul de Administrație al CNU arăta, într-o informare adresată acționarului unic al companiei, Ministerul Energiei, că este necesară acumularea la rezerva de stat a unui stoc de octoxid de uraniu care să acopere consumul centralei nucleare de la Cernavodă pe 5 ani, în conformitate cu practicile europene privind stocurile de rezervă.
CITEȘTE ȘI Bugetul maxim al ajutorului de stat pentru investiții de minimum 10 milioane euro a fost majorat cu 50% Potrivit CNU, aceste stocuri sunt necesare pentru asigurarea aprovizionării reactoarelor de la Cernavodă în caz de forță majoră, precum sistarea activității capacităților de producție, fluctuații majore pe piața uraniului, blocarea rutelor de aprovizionare etc.
"Acumularea la stocul de rezervă se realizează anual, cu finanțare de la bugetul de stat, la propunerea ministerului de resort. Prin hotărâre de Guvern se stabilesc cantitățile de octoxid de uraniu și nivelul finanțării pentru constituirea stocului de rezervă, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale", se menționa în documentul citat.
Anul acesta, însă, problema a fost că ANRSPS nu a putut încheia un nou contract cu CNU, din cauza faptului că în bugetul instituției pe 2016 nu au fost prinse sumele necesare în acest scop. Astfel, este necesară suplimentarea bugetului Administrației pentru achiziționarea de octoxid de uraniu de la CNU.
În 2015, Guvernul a suplimentat bugetul MAI de-abia în septembrie pentru alocarea banilor necesari achiziționării de octoxid de uraniu de către ANRSPS de la CNU. Suma alocată a fost de 62 milioane lei.
