Trader-ul de stat din Republica Moldova, Energocom, a semnat un contract de achiziție a energiei electrice pe 21 de zile (perioada 10 - 31 ianuarie), pentru o cantitate de 30 MW în bandă cu OMV Petrom, pentru a acoperi o parte din deficitul de energie creat în urma sistării alimentarii centralei din Transnistria cu gaz rusesc, ceea ce a diminuat sensibil generarea de electricitate de peste Prut.
Energocom susține că, deși nu poate fi “divulgat” ca urmare a condițiilor contractuale, prețul “este mai mic decât ofertele existente pe piață”.
“În următoarele săptămâni se așteaptă oscilație de prețuri legate cu reluarea activității economice, ce va genera un consum mai mare, atât în România, cât și în Republica Moldova”, afimră compania.
Contractul cu OMV va reduce din cantitatea de electricitate cumpărată de Energocom de pe BRM, care, la rândul său, este supusă unei volatilități considerabile.
În octombrie-decembrie 2022, când Republica Moldova se confrunta cu o criza asemănătoare, după ce Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările spre dreapta Nistrului, Energocom a cumpărat energie electrică produsă tot la centrala Brazi, deținută de OMV Petrom.
Săptămâna trecută, România și Republica Moldova au solicitat Comisiei Europene derogare temporară de la obligația de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia pe gaze naturale, respectiv cea pe cărbune, care ar urma să fie exportată peste Prut de către producătorii români OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia. Momentan nu se știe dacă dacă cererea a fost acceptată.
Legislația românească stipulează că ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile (...)″, la prețul reglementat de 400 lei/MWh, ″(...) la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după caz″, pentru acoperirea necesarului de consum al consumatorilor finali de peste Prut.
″Se discută tot de contracte bilaterale între Energocom din Republica Moldova și OMV Petrom, pentru (energie de la – n.r.) centrala Brazi, cam 100 MW, și/sau Complexul Energetic Oltenia – 100 până la 200 MW. Problema este prețul. Pentru că atunci când ai o producție bazată pe gaz și cu atât mai mult pe cărbune, prețul este mult mai mare din cauza certificatelor CO2. Noi ne-am adresat Comisiei Europene, atât eu – comisarului pe Energie și comisarul pe Mediu, și luni am o nouă discuție cu comisarul pe Mediu, cât și premierul moldovean Dorin Recean, care a scris Comisiei, și le-am solicitat o derogare temporară de la plata acestor certificate CO2, care pur și simplu dublează prețul energiei electrice, de la 400-500 lei/MWh până la peste 1.000 lei/MWh, și asta ar ajuta într-adevăr guvernul Republicii Moldova să suporte această cheltuială″, a declarat atunci ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
De la 1 ianuarie, centrala MGRES de la Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria, deținută de compania rusă de stat InterRAO, care în condiții normale asigura și peste 80% din consumul de electricitate al malului drept al Nistrului, teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, și-a oprit toate grupurile pe gaze, după stoparea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina și refuzul gigantului rus de stat producător Gazprom de a livra pe ruta alternativă Turkstream – Coridorul Transbalcanic.
La MGRES mai generează curent un singur grup, pe cărbune, care asigură la limită consumul în Transnistria. Stocul de cărbune actual se va termina în mai puțin de 2 luni, potrivit Tiraspolului.
Problema este că dispariția MGRES din mixul de aprovizionare cu energie al Republicii Moldova înseamnă nu doar eliberarea de dependența toxică politic față de Federația Rusă, ci și majorarea semnificativă a costurilor de achiziție a electricității necesare pe malul drept al Nistrului.
Centrala rușilor de la InterRAO vindea angro către Energocom la prețul de 66 dolari/MWh, echivalentul a circa 315 lei românești/MWh, preț care nu va mai fi posibil nici dacă va fi reluată alimentarea cu gaze a centralei prin ruta alternativă transbalcanică, din cauza costurilor suplimentare de intermediere și transport.
Cea mai ieftină energie românească vândută Republicii Moldova, la prețul reglementat de 400 lei/MWh impus producătorilor din România, este cu 27% mai scumpă.
Iar pe piețele spot de la București, în prezent, indiferent de intervalul orar, nu există cotații mai mici de 450 lei/MWh, momentele de vârf de consum depășind 650 lei/MWh. Factori precum creșterea consumului, seceta, vântul slab sau lipsa soarelui sunt de natură să majoreze prețurile angro din România pe parcursul anului.
În aceste condiții, toți jucătorii majori de pe piața energiei din Republica Moldova au solicitat reglementatorului de profil de peste Prut majorarea prețurilor și tarifelor lor reglementate: Energocom (care revinde furnizorilor, transportatorului și distribuitorilor), operatorul de transport Moldelectrica, operatorii de distribuție Premier Energy Distribution și RED Nord, precum și furnizorii Premier Energy și FEE Nord.
În Basarabia funcționează un sistem de compensare parțială de la bugetul de stat, prin subvenții, a scumpirilor la energie, gaze și agent termic. Compensațiile sunt acordate din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, finanțat din bugetul de stat, cu susținerea Uniunii Europene și a altor parteneri de dezvoltare.
