Taxa de stâlp recent reintrodusă de Guvern este de așteptat să aducă la bugetul de stat circa 2-3 miliarde de lei, conform fostului ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu.
El arată că presiunea indusă de această nouă obligație de plată va genera o scumpire a electricității cu circa 2-3% pentru consumatorul final.
”De exemplu, în domeniul energiei, această nouă taxă va pune presiune pe costuri, care vor fi transferate la consumatorul final, în factura la electricitate”, a spus Gheorghe Ialomițianu pentru termene.ro.
Domeniul de aplicare al taxei va fi extrem de vast, fiind vorba de toate activele pentru care nu se achită împozit pe clădiri. La finalul ședinței de guvern în care a fost adoptată ”ordonanța trenuleț”, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că ”a solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile”, timp în car vor fi consultate toate industriile afectate de acest nou impozit.
”Vom analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, începând cu platformele, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicații. Este un domeniu foarte complex”, a mai spus Barna.
”Sper ca solariile sau alte active importante din domeniul agricol să nu fie trecute pe lista de taxare, așa încât să fie cât mai puține costuri care să fie suportate de consumatori”, a mai spus Gheoghe Ialomitianu.
În opinia sa, ”taxa pe stâlp” ar putea aduce la buget, în decursul unui an, 2-3 miliarde de lei din cele 7 pe care statul speră să le colecteze prin noile măsuri anunțate.
Ce prevede ordonanța trenuleț
Potrivit OUG 156/2024, „Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere”.
Ordonanța mai prevede că impozitul pe construcții se plătește ”în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv”.
Venituri de 1,5 miliarde de lei, în 2014
„Taxa pe stâlp” a fost introdusă în premieră de guvernul condus de Victor Ponta. Procentul acesteia a fost inițial de 1,5% din valoarea activelor. În 2014, taxa a adus la buget 1,5 miliarde de lei. În 2015, nivelul taxei a scăzut la 1%.
Lista de active pentru care companiile au achitat taxa se regăsește în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe din HG 2139/2004 și cuprinde, între altele: clădiri industriale, construcții ușoare cu structuri metalice, centrale hidroelectrice, centrale termoeletrice și nuclearo-electrice, sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj, turnuri de extracție minieră, puțuri de mină, construcții miniere etc.
