Președintele american Donald Trump și-a reluat campania din primul mandat de „presiune maximă” asupra Iranului, care include eforturi de a reduce exporturile sale de petrol la zero pentru a opri Teheranul să obțină o armă nucleară, relatează Reuters.
Chiar înaintea întâlnirii sale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a semnat ordinul prezidențial care reimpune politica dură a Washingtonului în privința Iranului, practicată și pe parcursul primului său mandat.
În timp ce semna ordinul, Trump l-a descris ca fiind foarte dur și a susținut că decizia de a face acest pas a fost luată cu inima împărțită. El a spus că este deschis la o înțelegere cu Iranul și și-a exprimat dorința de a discuta cu liderul iranian.
„Cu mine, este foarte simplu: Iranul nu poate avea o armă nucleară”, a spus Trump. Întrebat cât de aproape este Teheranul de o armă, Trump a răspuns: „Sunt prea aproape”.
Trump l-a acuzat pe fostul președinte Joe Biden că nu a aplicat riguros sancțiunile în privința exportului de petrol, ceea ce, în opinia lui Trump, a încurajat Teheranul, permițându-i să vândă petrol pentru a-și finanța programul de arme nucleare, precum și milițiile înarmate din Orientul Mijlociu.
Iranul accelerează „dramatic” îmbogățirea uraniului la o puritate de până la 60 %, aproape de nivelul de aproximativ 90 % pentru armament, a declarat în decembrie șeful organismului ONU de supraveghere nucleară. Iranul a negat că ar dori să dezvolte o armă nucleară.
Decretul lui Trump, printre altele, îi ordonă secretarului Trezoreriei SUA să impună o „presiune economică maximă” asupra Iranului, inclusiv sancțiuni și mecanisme de aplicare pentru cei care încalcă sancțiunile existente.
De asemenea, ordonă Trezoreriei și Departamentului de Stat să pună în aplicare o campanie menită să „ducă exporturile de petrol ale Iranului la zero”.
Prețurile petrolului american și-au redus marți pierderile ca urmare a veștii că Trump intenționează să semneze acest ordin, ceea ce a compensat o anumită slăbiciune cauzată de drama tarifelor dintre Washington și Beijing.
Exporturile de petrol ale Teheranului au adus 53 de miliarde de dolari în 2023 și 54 de miliarde de dolari cu un an înainte, potrivit estimărilor Administrației americane pentru informații energetice. Producția pe parcursul anului 2024 a fost la cel mai ridicat nivel din 2018, pe baza datelor OPEC.
Trump a dus exporturile de petrol ale Iranului aproape de zero în timpul primului său mandat, după reimpunerea sancțiunilor. Acestea au crescut sub mandatul lui Biden, deoarece Iranul a reușit să se sustragă sancțiunilor.
Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și alți membri OPEC au capacități de rezervă pentru a compensa orice export pierdut de Iran, care este, de asemenea, membru OPEC.
CHINA CUMPĂRĂ CEL MAI MULT PETROL IRANIAN
China nu recunoaște sancțiunile americane, iar firmele chineze cumpără cel mai mult petrol iranian. China și Iranul au construit, de asemenea, un sistem comercial care utilizează în principal yuanul chinezesc și o rețea de intermediari, evitând dolarul și expunerea la autoritățile de reglementare americane.
Kevin Book, analist la ClearView Energy, a declarat că administrația Trump ar putea aplica legea Stop Harboring Iranian Petroleum (SHIP) din 2024 pentru a reduce o parte din exporturile iraniene.
SHIP, pe care administrația Biden nu a aplicat-o cu strictețe, permite măsuri asupra porturilor și rafinăriilor străine care procesează petrolul exportat din Iran prin încălcarea sancțiunilor. Book spune că o măsură luată luna trecută de Shandong Port Group de a interzice petrolierelor sancționate de SUA să facă escală în porturile sale din provincia chineză din est indică impactul pe care SHIP l-ar putea avea.
De asemenea, Trump i-a cerut ambasadorului său la ONU să colaboreze cu aliații pentru a „finaliza revenirea la sancțiunile și restricțiile internaționale asupra Iranului”, după acordul încheiat în 2015 între Iran și principalele puteri mondiale, care a ridicat sancțiunile asupra Teheranului în schimbul restricțiilor privind programul său nuclear. Statele Unite au părăsit acordul în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, iar Iranul a început să se îndepărteze de angajamentele sale legate de domeniul nuclear în cadrul acordului. Administrația Trump a încercat, de asemenea, să declanșeze o revenire a sancțiunilor în 2020, însă demersul a fost respins de Consiliul de Securitate al ONU.
Marea Britanie, Franța și Germania au declarat în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în decembrie, că sunt pregătite - dacă este necesar - să declanșeze o revenire la toate sancțiunile internaționale împotriva Iranului pentru a împiedica Teheranul să dobândească o armă nucleară.
Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, a declarat că invocarea „revenirii rapide” a sancțiunilor asupra Teheranului ar fi „ilegală și contraproductivă”.
