Românul mediu, în general bugetar, care merge la mare cu nevasta, copilul și soacra, își pune mâncare în farfurie până la refuz, golește minibarul și îl umple cu alimente aduse de acasă și amenință permanent cu OPC-ul este tipul de turism care îl sperie cel mai tare pe hotelierul român de la mare.
În fiecare an, în sezonul estival, printre cei care merg în vacanță la mare există o categorie, deloc nesemnificativă, de turiști care le fac probleme hotelierilor, așa cum există și multe hoteluri care îi nemulțumesc pe turiști. Spaima hotelierilor sunt turiștii care, plătind un sejur de câteva zile, cazare și mic dejun, au falsa senzație că au cumpărat hotelul, cu teren și cu tot personalul și că absolut orice le este permis, fiindu-le străine orice minime norme de civism, susține Paul Mărășoiu, analist în domeniul ospitalității.
Acest tip de client își parchează mașina exact în fața intrării în hotel, pe locul destinat accesului tuturor, la sosire și plecare, precum și taxiurilor și urgentelor, adaugă Mărășoiu. În loc de salut, turistul înjură agentul care nu-i permite să parcheze pe spațiul rezervat și îl indrumă către parcarea alocată oaspeților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Briza Intrând în hotel la ora 11 dimineața, pretinde să i se dea neîntârziat camera, chiar dacă pe voucher scrie clar că accesul în camere, la sosire, se face începând cu ora 16. Supărat, găsește neîntârziat de cuviință să faca referire la eventuala sa poziție într-o instituție de stat, proferând injurii și amenințând cu OPC-ul, DSV-ul, ITM-ul și alte inițiale pe care le cunoaște. Dispare de îndată ce i se precizează unde sunt afișate telefoanele tuturor organismelor invocate, nu înainte să genereze gratuit o atmosferă tensionată în intreaga zonă publică în care și-a pus în scenă spectacolul.
"Ne întrebăm mereu de ce hotelierul nu are și el instituții la care să sune când cineva are chef să-I calce în picioare fără motiv", adaugă Mărășoiu. Când ajunge în cameră, oaspetele scoate toate produsele din mini-bar (care nu este un frigider) pentru a-și îndesa mezeluri, palincă de acasa și alte "de-ale gurii". Nu uită, cu prima ocazie, să reclame la recepție că este "un rahat de hotel", care nu are nici măcar un frigider ca lumea, în care nu încape barem un pepene galben, descrie analistul.
Ce scoate din mini-bar pune într-o sacoșă, ca să nu se împrăștie, iar, când pleacă acasă, pune sacoșa, evident din grabă, în geamantan, arătându-se ofensat când la recepție i se spune că are de achitat contravaloarea produselor consumate.
"Zi de zi, la micul dejun, îl poți urmări cum se straduiește să realizeze, din alimentele de pe bufet, o replica a vreunui versant muntos", afirmă analistul în turism. La remarca șefului de sală că nu este nevoie să înghesuie totul pe o farfurie, deoarece își poate lua de pe bufet ori de câte ori dorește, orice produs, toate fiind disponibile până în ultimul minut al intervalului alocat micului dejun, turistul se simte din nou ofensat, amintindu-și că a văzut afișat numărul de telefon de la OPC.
CITEȘTE ȘI Teribilul secret care miroase Între timp, soția și soacra nu "prididesc" să facă sandwich-uri cât mai multe și variate, ambalate în șervetele și strecurate unul câte unul în geanta de plajă, cât să ajungă "până mai spre seară", deși în restaurant este precizat vizibil că din motive sanitare, scoaterea alimentelor și băuturilor din incintă nu este permisă.
Înainte să plece de la micul dejun, oaspetele găsește răgazul să umple "discret" câteva pet-uri cu sucuri și cafea, direct de la distribuitoarele din salon, destinate exclusiv consumului acolo. La finalul micului dejun, din farfurie a fost consumată doar "zona alpină", restul "versantului" rămânând neatins, fără a mai fi de vreun folos, alimentele fiind inutil irosite.
A doua zi a sejurului, camerista constată că, în camera "mamei soacre", care stă cu "ăla micu'", a mai apărut un adult. Interpelat de șeful de recepție cu privire la prezența clientului clandestin, oaspetele se simte din nou hărțuit și amenință din nou cu organele statului, deoarece este spionat până și în cameră. El nu vede niciun impediment, în pofida faptului că nu a plătit și pentru dânsa, ca mama sa să împartă camera cu cuscra, atâta timp cât, oricum, în cameră este un singur pat.
Achitarea diferenței de la ocupare "single" la ocupare "double" devine o poveste fără sfârșit, reluată zilnic, până în penultima zi în care oaspete se plânge că soacra are probleme cu stomacul din cauza alimentelor și că sesizează OPC, că pleacă mai devreme și că vrea banii înapoi, pentru că s-a îmbolnăvit de la mâncare, uitând însă să spună câte sandwich-uri, ținute ore bune în soare, în geanta de plajă, a mâncat în fiecare zi sau că a savurat "mici ieftini și buni" la cine știe ce terasă dubioasă și niște porumb fiert pe faleză, o vată de zahar și o bere...
"De ce nicio televiziune nu este interesată de un astfel de <<reality show>>, aducându-și aportul la procesul de educație civică și de orientare a clientului?", se întreabă Mărășoiu. Din fericire, spune el, nu acesta este profilul consumatorilor de servicii turistice pe litoral, dar această tipologie încă reprezintă un procent ce nu poate fi ignorat, fiind mult mai vizibilă în hotelurile cu ofertă all-inclusive.
Mărășoiu crede că justificările unui astfel de comportament le-am putea găsi și într-o serie de complexe sau frustrări acumulate în cursul anului, vacanța fiind momentul prielnic pentru refulări și compensări emoționale, dar și de alimentări ale unor orgolii rănite la slujbă sau în familie. "Vacanța este momentul optim în care să arătăm cine este... jupânul", concluzionează analistul.
