Deputatul Gurzău, finul Elenei Udrea și acuzat într-un dosar de faliment al Carpatica, și-a recunoscut faptele. Emoții la vârful ASF

Deputatul  Gurzău, finul Elenei Udrea și acuzat într-un dosar de faliment al Carpatica, și-a recunoscut faptele. Emoții la vârful ASF
Şerban Buşcu
Şerban Buşcu
scris 11 nov 2016

Deputatul Adrian Gurzău, acuzat că ar fi primit peste 270.000 de euro de la compania Carpatica Asig pentru a-i amâna falimentul, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, în baza articolului 483 din Noul Cod de Procedură Penală. În dosarul deputatului aflat sub control judiciar au fost audiați inclusiv doi dintre membrii importanți ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară: Mircea Ursache (vicepreședinte) și Corneliu Coca-Constantinescu (prim-vicepreședinte).

Audierea lui Constantinescu nu a fost făcută publică, însă surse  judiciare citate de www.romanicurata.ro susțin  că prim-vicepreședintele Autorității ar fi fost chiar una dintre persoanele la care Gurzău ar fi încercat să  intervină pentru favorizarea societății Carpatica Asig.

Urmărește-ne și pe Google News

“Prevalându-se de calitatea de membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupției și pentru petiții, și-a traficat influența asupra unor membri din conducerea A.S.F, astfel încât aceștia să aprobe prelungirea perioadei de redresare pe bază de plan a S.C. CARPATICA ASIG S.A., deși prin adresa Direcției de supraveghere și control se propusese Consiliului constatarea stării de insolvență a companiei.", arată procurorii DNA.

Societatea Carpatica Asig a stat mai bine de doi ani sub un plan de redresare în pofida faptului că în respectiva perioadă nu a reușit nici să atragă investitori și nici să își îmbunătățească indicatorii de solvabilitate.

Chiar și după expirarea planului, ASF a evitat să trimită societatea direct în faliment și a plasat-o , încă șase luni, în administrarea Fondului de Garantare a Asiguraților. Abia la finalul celor șase luni, pentru că singura ofertă concretă pentru preluare a venit de la un investitor care nu a reușit să își demonstreze forța financiară, Carpatica Asig a fost trimisă în faliment. În prezent, procedura este blocată la solicitarea DNA.

Carpatica Asig ar fi avut nevoie de un aport de capital de peste 100 de milioane de euro pentru a reveni în parametrii legali de solvabilitate, după cum a arătat ASF.

Carpatica Asig face obiectul mai multor dosare penale în care sunt implicați foști angajați ai săi sau foști membri ASF și CSA. Toate dosarele au ca obiect încercări de ascundere a stării financiare a societății sau tentative de influențare a unor responsabili din ASF, după cum a mai arătat Profit.ro, într-o analiză bazată pe concluziile procurorilor.

Apărători ai capitalului românesc

La ședința în care s-a discutat ridicarea licenței Carpatica Asig, dintre cei doi membri ai board-ului ASF, unul s-a abținut și unul a votat împotrivă. Informațiile Profit.ro sunt că votul împotrivă, ca și în cazul falimentului Astra Asigurări, a venit de la Mircea Ursache, iar abținerea i-a aparținut membrului neexecutiv Albin Biro.

Mircea Ursache a contestat, de altfel, în mod public deciziile ASF de introducere în faliment a celor companii cu acționari români și s-a dezis de deciziile Autorității. Ursache este unul dintre susținătorii fervenți ai capitalului autohton.
 
Pe de altă parte, deputatul Adrian Gurză, a avut, la rândul lui, o atitudine extrem de tranșantă la adresa ASF. În perioada în care era discutată trimiterea în faliment a companiei Astra Asigurări, Gurzău a fost prezent la mai multe conferințe de presă ale ASF, unde l-a acuzat pe preșdintele Mișu Negrițoiu că are o atitudine abuzivă și că distruge deliberat capitalul românesc.

Sursele Profit.ro spun că Adrian Gurzău a avut o întâlnire și cu președintele ASF, Mișu Negrițoiu. La respectiva întâlnire, Gurzău a făcut referiri repetate la  calitatea de președinte al Comisiei de Abuzuri din Camera Deputaților.

Cum funcționează acordul de recunoaștere a vinovăției și de ce vor fi afectate și alte persoane implicate în dosar

Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost introdus în legislația românescă odată cu Noul Cod de Procedură Penală.  Pentru a beneficia de o reducere, uneori substanțială, a pedepsei, o persoană ajunge la o înțelegere cu procurorii pe un model foarte prezent în sistemul juridic din Statele Unite, de exemplu. Potrivit articolului 483 din Cod, persoana poate recunoaște integral sau doar parțial faptele.

Anchetă la ASF: A picat sistemul IT. Nu este exclusă o acțiune deliberată. Reacția lui Negrițoiu: Transferăm datele de pe sistemele \ CITEȘTE ȘI Anchetă la ASF: A picat sistemul IT. Nu este exclusă o acțiune deliberată. Reacția lui Negrițoiu: Transferăm datele de pe sistemele "varză" ale fostelor Autorități

Acordul de recunoaștere a vinovăției nu presupune și denunțuri la adresa altor persoane implicate. Sunt însă cazuri când, în funcție de natura acuzației, o persoană nu poate să relateze și să recunoască faptele comise fără să spună și cu ajutorul căror persoane a ajuns în postura de acuzat.

În cazul de față, Gurzău este acuzat de trafic de influență.

Procurorii DNA au sesizat deja Înalta Curte de Casație și Justiție, cu acordul de recunoaștere a vinovăției. Primul termen în dosarul lui Gurzău este vinerea viitoare, pe 18 noiembrie.

Profit.ro a redactat o solicitare către DNA pentru a i se răspunde dacă Gurzău și-a recunoscut integral sau doar parțial faptele și va reveni cu amănunte în cazul unui răspuns. 

viewscnt
Afla mai multe despre
gurzau
ursache
coca constantinescu
asf