Comisia Europeană cere ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată când România are deficit bugetar sub 5% - surse

Viitoarea lege a salarizării prevăzută în PNRR a fi adoptată în 2025 ar urma să fie aplicată doar când România își va ajusta deficitul bugetar sub 5% din PIB sau fără majorarea anvelopei salariale prevăzute în buget, a solicitat Comisia Europeană în discuțiile privind Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României, care trebuie depus în aceste zile.

De ce este important: Planul Fiscal, ale cărei ultime negocieri între București și Bruxelles au loc chiar azi, prevede restrângerea consumului guvernamental și ”menținerea unei politici prudente de venituri/transferuri sociale, inclusiv în ceea ce privește salariul minim”, precum și o reducere semnificativă a dinamicii ”remunerării salariaților”.

Mai este important: Deficitul bugetar pentru anul curent este estimat la aproape 8%, iar Guvernul s-a angajat să ajungă la 3% deficit într-un interval de 7 ani, conform aceluiași Plan Fiscal.

CITEȘTE ȘI Guvernul semnează cu Continental, Bosch și NXP Semiconductors contracte pentru dezvoltarea microelectronicii în România

Noua lege a salarizării, care se presupune că ar pune încă o dată ”echitate” în sistemul bugetar, va cuprinde și majorări salariale, iar Comisia Europeană se teme ca acestea să nu alimenteze în comntinuare un deficit bugetar riridcat.

În acest context, Comisia a solicitat ca noua lege să fie aplicată abia când Guvernul va reduce deficitul bugetar la 5% sau dacă se va menține în limitele actualei anvelope salariale.

CITEȘTE ȘI DECIZIE ”Nivelul orientativ” de calcul al salariului minim va fi de 47%-52% față de salariul mediu. Excludere de la licitații publice și concesiuni pentru firmele care nu respectă noile norme. Amenzi și controale frecvente la unii angajatori

Surse guvernamentale arată că premierul Ciolacu susține că legea ar putea fi aplicată fără a fi depășită actuala anvelopă salarială, prin ”ajustarea” anumitor bonusuri, sporuri și intrări în sistem.  

Ministerul Muncii a finalizat încă din această vară o primă variantă a noii legi a salarizării în sistemul bugetar, propunere care a fost trimisă Băncii Mondiale pentru fi calculate impactul și sustenabilitatea noilor grile salariale raportate la PIB-ul național, într-o proiecție care se întinde pe următorii 50 de ani.