Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis marți achitarea Alinei Bica în dosarul în care a fost judecată alături de omul de afaceri Horia Simu și de fostul șef al ANAF Șerban Pop și în care în primă instanță primise o condamnare de trei ani și jumătate de închisoare cu executare. În dosarul în care a fost judecată alături de fostul ministru Adriean Videanu, fosta șefă a DIICOT a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare, fiind menținută astfel decizia din primă instanță.
Deciziile luate marți de instanța supremă în cele două dosare sunt definitive, scrie News.ro.
Astfel, Alina Bica a fost achitată în procesul în care Alina Bica a fost judecată după ce ar fi intervenit pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu, după ce primise în primă instanță o condmnare la trei ani și jumătate de închisoare.
În același dosar, instanța supremă a menținut mați decizia instanței de fond în cazul lui Horia Simu, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență. Fostul șef al ANAF Șerban Pop a fost condamnat la cinci de închisoare cu executare pentru infracțiunea de trafic de influență, fiind menținută și în acest caz decizia de la instanța de fond.
În celălalt dosar, în care a fost judecată pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, Alina Bica a fost condmnată la patru ani de închisoare cu executare, fiind menținută decizia din primă instanță.
De asemenea, instanța supremă a menținut decizia de achitare în cazul fostului ministru Adriean Videanu.
Fosta șefă a DIICOT a cerut din luna ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica. Soția omului de afaceri Ovidiu Tender declara însă, săptămâna trecută, la instanța supremă, că Bica nu s-ar mai afla în Costa Rica, ci în Panama.
Alina Bica este judecată și într-un al treilea dosar, prvind despăgubirea frauduloasă a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În acest caz, instanța supremă ar putea pronunța sentința în 29 iunie. Decizia nu va fi definitivă.
Dosarul Bica - Simu; fosta șefă a DIICOT a fost condamnată în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare cu executare
La ultimul termen al procesului în care Alina Bica este judecată după ce ar fi intervenit pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu, DNA a cerut majorarea condamnării de trei ani și jumătate de închisoare cu executare primită de Bica la instanța de fond. DNA a cerut majorarea pedepselor și pentru Horia Simu, condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare și pentru fostul șef al ANAF Șerban Pop, care a primit la instanța de fond cinci ani de închisoare cu executare.
De asemenea, avocatul Alinei Bica a anunțat că a depus la Parchetul instanței supreme o plângere penală împotriva șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și a unui alt procuror, pe care îi acuză de represiune nedreaptă și cercetare abuzivă.
În acest dosar, în ianuarie 2017 fosta șefă a DIICOT a fost condamnată de instanța supremă la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, fiind acuzată că a intervenit pentru clasarea unui dosar al omului de afaceri Horia Simu.
Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență, iar fostul șef al ANAF Șerban Pop a fost condamnat la cinci de închisoare cu executare pentru infracțiunea de trafic de influență.
În septembrie 2015, fosta șefă a DIICOT Alina Bica și fostul șef al ANAF Șerban Pop au fost trimiși în judecată pentru luare de mită și respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluționarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acuzat de dare de mită.
“La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunțător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Șerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranșe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Șerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menționat mai sus”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii susțin că, în schimbul banilor primiți, Alina Bica ar fi determinat înlocuirea procurorului de caz și ar fi făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său, pentru a fi pronunțată o soluție de clasare în dosarul în care Horia Simu era urmărit penal.
Dosarul Bica - Videanu; fosta șefă a DIICOT a fost condamnată în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare
În dosarul în care Alina Bica este cercetată alături de fostul ministru Adriean Videanu, DNA a cerut la ultimul termen de judecată condamnarea fostei șefe DIICOT și pentru infracțiunile pentru care a fost achitată de prima instanță, precum și majorarea pedepsei. DNA a cerut și condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, care a fost achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.
În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată în acest dosar la patru ani de închisoare cu executare. Magistrații instanței supreme au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu și pentru o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu, dar au condamnat-o la patru ani de închisoare cu executare pentru o altă faptă de favorizare a făptuitorului, repectiv a lui Ovidiu Tender. În același dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.
În acest dosar, cunoscut sub numele "Bica 2", fosta șefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, și a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum și de abuz în serviciu.
Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 și s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.
În rechizitoriu, procurorii susțin că în 24 septembrie 2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT - Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acțiuni, deținute la o firmă de către Adriean Videanu.
"La data de 25 februarie 2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanță, cu încălcarea prevederilor legale de competență (...) admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean și a ridicat sechestrul asigurator", mai arată anchetatorii.
Procurorii susțin că, la cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Adriean Videanu ar fi depus înscrisuri din care ar fi rezultat, în mod fals, că nu mai deținea acțiunile respective din august 2012.
