Ursula von der Leyen a fost propusă de liderii europeni pentru un nou mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene, după ce primul său mandat său a fost marcat de crize, de la pandemia de Covid la războiul din Ucraina, relatează AFP.
Cu toate acestea, lucrurile nu sunt bătute în cuie: pentru a rămâne imaginea UE, liderul german în vârstă de 65 de ani va trebui să obțină o majoritate de 361 de voturi în Parlamentul European, scrie News.ro.
Într-o Uniune Europeană căreia i se reproșează adesea că nu este suficient de închegată, prima femeie care a ocupat această funcție și-a imprimat stilul și și-a pus cu hotărâre amprenta asupra politicii. Este o alegere care i-a oferit o vizibilitate reală, dar care a generat și tensiuni.
În campania electorală din ultimele luni, ea a făcut un exercițiu de echilibristică: principalul său succes legislativ, Pactul verde (Green Deal), a devenit o piedică pentru agricultori și pentru o parte a propriei sale familii politice (PPE, centru-dreapta), așa că ea și-a îndreptat atenția către o temă departe de problemele climatice, pledând pentru o Europă capabilă să se apere.
"Amenințarea războiului poate că nu este iminentă, dar nu este imposibilă", le-a spus ea deputaților europeni în urmă cu câteva săptămâni. Într-un discurs foarte sumbru, ea s-a referit la numeroasele "iluzii europene distruse" și a făcut apel la UE să se trezească "de urgență".
COMUNICARE METICULOASĂ
În ultimii cinci ani, "VDL", cum i se spune Ursulei von der Leyen, a încercat adesea să depășească limitele funcției sale, pentru a afirma poziția blocului - și pe a sa - pe scena internațională. Uneori a făcut-o cu riscul de a stârni tensiuni puternice în cadrul celor 27 de state membre, așa cum s-a întâmplat cu ocazia unei deplasări la Tel Aviv, în octombrie, când a susținut dreptul Israelului de a se apăra, fără a avea grijă să adauge că răspunsul militar la atacul Hamas ar trebui să fie efectuat în conformitate cu dreptul umanitar și internațional.
Exprimându-se cu ușurință atât în engleză, cât și în franceză (ea trece în mod regulat de la una dintre aceste limbi la cealaltă, precum și la germana maternă în discursurile sale), fostul ministru german al apărării este adepta unei comunicări meticuloase care lasă foarte puțin loc pentru improvizație.
La etajul 13 al clădirii Berlaymont, impunătorul sediu al Comisiei Europene din inima capitalei belgiene, ea se bazează pe un cerc foarte restrâns, un mod de operare destul de necooperant care provoacă unele scrâșnituri de dinți în bula de la Bruxelles, notează AFP.
Când a fost numită, spre surprinderea tuturor, la sfârșitul lui 2019, primirea sa a fost mai mult decât timidă. Un adevărat joker pentru cuplul franco-german atunci când toate celelalte opțiuni fuseseră excluse, ea a avut parte de o primire rece.
SOFAGATE
Mamă a șapte copii, considerată la un moment dat contracandidata Angelei Merkel înainte ca o serie de scandaluri să-i afecteze imaginea în Germania, ea s-a stabilit în cele din urmă la Bruxelles, orașul în care s-a născut și a crescut până la începutul adolescenței.
"Au existat mai multe situații de criză în timpul mandatului său în care ea a fost prezentă și s-a asigurat că este cât mai vizibilă în acțiune", rezumă un diplomat european.
Confruntată cu șocul pandemiei de Covid-19, ea a pilotat un gigantic plan european de redresare de 750 de miliarde de euro, finanțat printr-o datorie comună fără precedent, un simbol tangibil al solidarității europene.
După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, UE și-a proclamat sus și tare sprijinul pentru Kiev și a definit o strategie pentru a pune capăt dependenței sale energetice de Moscova.
Însă pentru publicul larg, o altă imagine a lăsat urme și, paradoxal, a contribuit la consolidarea imaginii unui lider dur: cea a scandalului denumit "Sofagate". În aprilie 2021, în timpul unei vizite în Turcia, ea stătea așezată pe o canapea, în spatele președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și al președintelui Consiliului European, Charles Michel, care erau așezați în două fotolii. Scena, care a devenit virală, a provocat o controversă considerabilă. Afirmând că s-a simțit "rănită", liderul european a mers mai departe. "S-a întâmplat pentru că sunt femeie", a spus ea.
În 2019, Parlamentul European i-a acordat încrederea doar cu o majoritate foarte strânsă (nouă voturi în plus față de minimul necesar).
Jocul ar putea fi și mai dificil de această dată. Ea mai are la dispoziție trei săptămâni pentru a convinge cel puțin 361 de deputați europeni să îi acorde un al doilea mandat într-un moment de mari convulsii geopolitice.
