Cei 27, reuniți la un summit la Budapesta, au lansat vineri un vast plan de reforme inspirat de către Mario Draghi, în vederea unei relansări a economiei europene, amenințată de un război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump, relatează AFP.
Reformele economice au devenit ”și mai urgente” odată cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, a avertizat fostul premier italian, în contextul în care miliardarul american a amenințat să impună taxe importurilor de produse europene cu scopul de a reduce excedentele comerciale ale Uniunii Europene (UE), arată news.ro.
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a publicat la începutul lui septembrie un raport în vederea unei relansări a creșterii economice în Europa, care stagnează față de Statele Unite. El a venit să li-l prezinte șefilor de stat și de guverne din UE la Budapesta.
UE este necesar să-și relanseze creșterea economică cu ajutorul unor investiții masive în inovația digitală, tranziția verde și industrile apărării, estimează el în acest document de 400 de pagini, comandat anul trecut de către Ursula von der Leyen.
”De atunci, urgența de a produce rezultate a crescut”, a declarat ea și a promis să se sprijine pe concluziile lui Mario Draghi.
Ea a citat între prioritățile sale o reducere a birocrației în favoarea întreprinderilor, mai ales a start-up-urilor, și înființarea unei Uniuni a Economisirilor și Investițiilor pentru a ajuta întreprinderile să-și finanțeze nevoile în domeniul cercetării și dezvoltării.
Ursula von der Leyen a promis să propună ”în primele 100 de zile” ale noului său mandat un Pact Industrial Verde în vederea susținerii decarbonatării industriei, în urma unui summit care s-a încheiat fără fotografie de familie și de la care președintele francez Emmanuel Macron a plecat fără să facă declarații.
"Mario Draghi a lansat un apel clar la un salt european. Europa are nevoie de o modernizare fundamentală pentru a rămâne competitivă”, a estimat cancalrul german Olaf Scholz.
”Acesta este un moment de trezire strategică a europenilor”, a declarat ministrul francez însărcinat cu Europa, Benjamin Haddad.
Însă dincolo de declarațiile de principiu, divergențele punctelor de vedere rămân profunde în numeroase subiecte, mai ales cu privire la finanțările publice de mobilizat.
UN ZID DE INVESTIȚII
Tabloul zugrăvit de către Mario Draghi este sumbru: UE se află în declin economic față de Statele Unite și își crește în mod periculos dependența față de China în privința unor anumite materii prime și tehnologii strategice. Venitul pe cap de locuitor ”a crescut cu aproape două ori mai mult în Statele Unite decât în UE din 2000”, subliniază el.
Oficialul italian estimează investițiile necesare pe Bătrânul Continent între 750 și 800 de miliarde de euro pe an, mai mare decât Planul Marshall al Statelor Unite, care a susținut reconstrucția Europei după al Doilea Război Mondial.
Acest zid de investiții este o provocare uriașă pentru cele 27 de state membre UE în momentul în care ele încearcă să-și reducă îndatorarea și deficitele bugetare.
Liderii UE au recunoscut vineri ”urgența unei acțiuni decisive” într-o ”Declarație” care reia principalele piste subliniate de către Mario Draghi, și anume aprofundarea pieței unice, Uniunea Piețelor de Capitaluri, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor, între altele.
Însă ei rămân vagi în privința problemelor bugetare. Cei 27 recunosc că va trebui să mobilizeze ”atât finanțări publice, cât și private” și afirmă că vor să ”exploreze toate instrumentele și uneltele”, o mențiune controversată, care a provocat discuții lungi.
Germania și alte țări ”frugale” exclud orice recurs la o nouă îndatorare comună, în pofida succesului planului istoric de relansare economică postcovid în valoare de 800 de miliarde de euro inițiat în 2020. Ele ar putea însă să ia în calcul finanțări publice prin bugetul UE sau să recurgă sporit la Banca Europeanjă de Investiții (BEI).
Accentul se va pune asupra finanțărilor private și care să mobilizeze economiile europenilor către nevoile întreprinderilor și asupra doborârii barierelor naționale care împiedică crearea unei adevărate Piețe Financiare Interne.
Dincolo de această ”Declarație” de principiu de la Budapesta, statele membre riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile.
În afară de problema finanțării, interesele lor sunt divergente în privința Uniunii Piețelor Capitalurilor, o problemă recurentă a summiturilor europene. Înființarea unei Uniuni a Telecomunicațiilor, Energiei sau Industriilor Apărării este de asemenea blocată de mai mulți ani.
