Dincolo de majorări salariale și eliminări de taxe, parlamentarii au mai avut în 2016 și alte preocupări legislative, pregătite să fie aprobate în acest an, unele dintre ele absolut originale. Astfel, aleșii și-au propus să aibă propria armată, să construiască un panteon estimat la 20 milioane de euro, să ierte infractorii de închisoare dacă aceștia regretă sincer, să permită cazinouri și restaurante scutite de taxe, dar și să ocupe poziții de înalt funcționar după terminarea mandatului sau să oblige toate firmele să asigure internet gratuit clienților.
Unul dintre cele mai ciudate proiecte depuse în 2016 constă în organizarea unei structuri militare, denumite Garda Națională a României, în subordinea Parlamentului.
Noua structură militară ar urma să fie condusă de un inspector șef numit de Biroul Permanent al Senatului, al cărui președinte este chiar președintele Senatului.
Garda Națională a României va avea în compunere atât forțe terestre, cât și forțe aeriene. Forțele terestre vor fi alcătuite din opt brigăzi de infanterie sau brigăzi mecanizate, o brigadă de geniu și o brigadă de artilerie terestră după standarde NATO, organizate pe câte șase batalioane.
Forțele aeriene ar urma să fie alcătuite din opt baze de elicoptere, dotate cu elicoptere de luptă și avioane de transport, precum și cu avioane de vânătoare, care, potrivit proiectului, trebuie să fie “de producție autohtonă”, organizate pe escadrile, patrule și celule.
CITEȘTE ȘI După pensii speciale, parlamentarii vor să aibă și propria armată, dotată cu tancuri, artilerie și avioane de luptă Parlamentarii mai propun înființarea, cu bani de la buget, a Panteonului României, care ar urma să fie construit pe un teren al primăriei Capitalei și ar avea costuri estimate la circa 20 de milioane de euro.
În 2009 proiectul fusese anunțat și susținut de membri ai Academiei Române, care dădeau asigurări la vremea respectivă că vor strânge din donații banii necesari, dar după mai bine de șapte ani parlamentarii PSD propun ca Panteonul să nu mai fie realizat din donații, ci costurile înființării acestuia să fie suportate din fondurile bugetare alocate Ministerului Culturii și Parlamentului.
CITEȘTE ȘI După ce s-au gândit să aibă propria armată, parlamentarii vor un Panteon de 20 milioane euro, pentru "dezvoltarea poporului prin omagierea personalităților" În seria inițiativelor concepute pentru a da expresie unor sentimente patriotice se înscrie și proiectul prin care se propune reintroducerea infracțiunii de "ofensă adusă însemnelor naționale".
Prin inițiativa legislativă se propune ca orice manifestare prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României să fie pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar manifestarea prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile să fie pedepsită cu închisoare de la 3 luni sau 1 an sau amendă.
Potrivit definiției din proiect, prin acest tip de dispreț se înțelege "a) lipsă de considerație sau stimă; b) sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție; c) defăimare". Incriminate vor fi "faptele săvârșite în public prin care se exprimă dispreț", conform proiectului.
Senatul a adoptat proiectul de lege, iar Guvernul s-a arătat de acord cu reintroducerea acestor pedepse.
Parlamentarii s-au gândit că ar fi cazul să fie și mai miloși cu infractorii și, arunând în față ideea că astfel vor rezolva supraaglomerarea din închisori, au propus ceva inedit: clemența acordată persoanelor care au încălcat legea prin infracțiuni de genul evaziunii fiscale și spălării de bani, dacă acestea "regretă efectiv".
Noțiunea "regretului efectiv" este propusă să fie introdusă în Codul Penal, ca factor care va înlătura răspunderea penală a persoanei care a încălcat legea.
În proiectul la care s-a gândit un parlamentar pentru a-l propune colegilor săi, "regretul efectiv" este definit ca fiind acea situație în care, cumulativ, persoana care a comis pentru prima dată o infracțiune denunță acest lucru de bunăvoie, recunoscându-și vinovăția, în care contribuie efectiv, prin denunț, la descoperirea faptei, în care, de la momentul faptei, a trecut cel mult 2/3 din termenul de prescripție, în care persoana care a comis infracțiunea repară sau compensează prejudiciul cauzat, dar și în care contribuie la "stabilirea împrejurărilor săvârșirii și aflarea adevărului".
CITEȘTE ȘI Guvernul vrea pedeapsa cu închisoarea pentru "sentimentul" de dispreț exprimat public față de însemnele autorității Parlamentarii s-au gândit însă și la înființarea de cazinouri, restaurante și cluburi, scutite de taxe și impozite, deci cu prețuri mai mici.
Cazinourile, hotelurile, restaurantele, cluburile și alte structuri cu activități de agrement, dar și magazine, amplasate pe insule, grinduri și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori prin amenajare hidrotehnică trebuie scutite de taxe și impozite, inclusiv de aplicarea TVA, sau să achite taxe mai mici, propune un proiect de lege depus la Parlament pentru noua sesiune.
Inițiativa legislativă modifică sistemul de facilități fiscale, cu argumentul că va crea un cadru legal stimulativ pentru dezvoltarea unor activități economice pe anumite terenuri, cu specific aparte.
CITEȘTE ȘI Ce propun parlamentarii la început de sesiune: cazinouri, restaurante și magazine în locuri speciale, scutite de taxe și impozite Aleșii neamului nu au putut să nu se gândească și la ce poziții vor ocupa după activitatea în Parlament, pentru care și-au votat deja pensii speciale, așa că au propus să devină automat funcționari publici, chiar și dacă au fost colaboratori ai fostei Securități.
Proiectul de lege, inițiat în acest scop, prevede ca, după terminarea mandatului de deputat sau senator, parlamentarii să intre de drept și fără concurs în categoria funcționarilor publici și în cea a înalților funcționari publici, putând fi astfel numiți în funcții de prefect, subprefect, secretar general de minister sau al Guvernului.
Mai mult, parlamentarii nu vor avea nevoie să susțină vreun concurs pentru a intra în această categorie, la fel cum se întâmplă cu toți ceilalți cetățeni, și vor putea ocupa aceste funcții chiar dacă au colaborat cu Securitatea, proiectul modificând în acest sens legislația actuală.
CITEȘTE ȘI După pensii speciale, parlamentarii vor să fie înalți funcționari publici fără concurs și indiferent dacă au făcut poliție politică Parlamentarii s-au gândit însă și la binele cetățenilor, pe care și-au propus să-i ajute prin obligarea firmelor să ofere populației în mod gratuit internet.
Inițiativa depusă de parlamentari obligă operatorii de telefonie mobilă să asigure lunar fiecărui client, indiferent de tipul de abonament, cel puțin jumătate de gigabyte de trafic de internet pe telefonul mobil, cu argumentul că accesul la internet este privit în multe țări ca un "drept legal".
Autoritățile administrației publice, locale sau centrale, și orice alte instituții publice vor fi obligate la rândul lor să asigure acces gratuit și permanent la internet cetățenilor. În cazul acestor conexiuni, dimensiunea benzii asigurate va trebui să fie de cel puțin 50 MB pe secundă.
Senatorii au respins ideea după ce Guvernul și Consiliul Legislativ au arătat că proiectul contravine libertății economice garantate de Constituție, dar decizia finală aparține deputaților.
CITEȘTE ȘI Operatorii de telefonie mobilă, obligați să asigure gratuit clienților 500 MB trafic lunar pe internet. Restaurantele, barurile și discotecile vor asigura și ele acces online gratuit Deși au vrut internet gratuit pentru populație, aleșii erau cât pe ce să împiedice până și furnizarea semnalului de telefon mobil în București, prin instituirea unor noi reguli de amplasare a antenelor GSM.
Senatorii deciseseră, la începutul anului, ca antenele GSM să fie amplasate la o distanță de minimum 500 de metri față de unități de învățământ, spitale, centre de plasament și cămine de bătrâni, cu argumentul că autoritățile trebuie să protejeze populația de riscul expunerii la câmpuri electromagnetice, cei mai vulnerabili la un asemenea risc fiind copiii, pacienții din spitale și vârstnicii.
Guvernului a avertizat însă Parlamentul că Bucureștiul nu ar mai putea fi acoperit cu semnal de telefonie mobilă dacă ar fi impusă o astfel de distanță minimă, iar printr-un proiect de lege a stabilit că furnizorii de rețele publice de comunicații electronice au drept de acces pe proprietăți, inclusiv blocuri de locuințe.
CITEȘTE ȘI Antenele GSM nu vor mai fi mutate la minimum 500 metri de școli și spitale. Bucureștiul a fost avertizat că rămâne fără semnal de telefon Marii comercianții au fost și ei în atenția parlamentarilor, care nu au considerat suficientă obligarea supermarketurilor de comercializa 51% produse românești sau de a dona marfa în curs de expirare, astfel încât a fost propusă și o impozitare suplimentară.
Supermarketurile ar fi fost obligate să achite statului, pe lângă impozitul de 16%, și un impozit suplimentar, pentru că afacerile lor merg "ca pe roți", dovadă înghesuiala clienților la casele de marcat.
Proiectul introducea un impozit suplimentar calculat la venitul anual al unui supermarket, stabilit într-un cuantum de 0,5% pentru suma care depășește un venit anual de 3 milioane de euro și de 1,2% pentru suma care depășește un venit anual de 50 de milioane de euro.
Proiectul a fost în cele din urmă respins de senatori, dar trebuie discutat și de deputați.
CITEȘTE ȘI Senatorii au respins impozitarea supermarketurilor la cifra de afaceri, dar și neimpozitarea tinerilor până în 25 ani și scutirea de impozit pentru angajarea mamelor Nici guvernatorul Băncii Naționale a României nu a scăpat de ochiul vigilent al aleșilor și, prin urmare, o inițiativă parlamentară reglementa demiterea acestuia în urma respingerii raportului anual de activitate al BNR.
Potrivit proiectului, ca și în prezent, guvernatorul BNR era în continuare obligat să prezinte anual Parlamentului un raport de activitate, incluzând situația financiară și un raport de audit, dar respingerea documentului ar atrage demiterea de drept a Consiliului de Administrație, al cărui președinte este guvernatorul.
În prezent, membrii Consiliului de Administrație al BNR sunt numiți de Parlament pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, iar un membru al CA poate fi revocat de către Parlament doar dacă încetează să îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.
CITEȘTE ȘI Parlamentul îl atacă pe Isărescu: Demitere automată pentru raport respins și fără mandat reînnoit Anul 2016 a adus cu sine și o “revigorare” a strategiilor pe zeci de ani, astfel încât o inițiativă legislativă obligă Guvernul să redacteze o strategie de dezvoltare pe o perioadă de nu mai puțin de 50 de ani.
Senatorii au aprobat, în iunie, inițiativa legislativă a PSD care obligă Guvernul să redacteze o strategie de dezvoltare pe o perioadă de nu mai puțin de 50 de ani, document care ar trebui votat și de Parlament.
Proiectul de lege prevede că Guvernul riscă o moțiune de cenzură, ce determină căderea Cabinetului, dacă raportul prin care va trebui să explice ulterior cum aplică această strategie nu este aprobat de parlamentari.
Inițiativa legislativă mai prevede și sancționarea cu amendă contravențională în sumă de 50.000 lei a ministrului responsabil în domeniu pentru nerespectarea prevederilor propuse. Executivul a fost de părere că astfel de propuneri sunt neconstituționale.
