Calota glaciară din Groenlanda a înregistrat cea mai mare scădere după ritmul record de topire care a început anul trecut, potrivit unui studiu publicat miercuri ce subliniază riscul unei creșteri accentuate a nivelului mărilor provocate de schimbările climatice, informează Reuters.
Această topire masivă a fost cauzată nu doar de temperaturile ridicate, ci și de modele de circulație atmosferică, devenite mai frecvente din cauza încălzirii globale, fapt care sugerează posibilitatea ca oamenii de știință să fi subestimat această amenințare pentru stratul de gheață, au descoperit autorii, scrie Agerpres.
Stratul de gheață din Groenlanda, al doilea cel mai mare din lume, a înregistrat cea mai mare scădere directă a ceea ce oamenii de știință denumesc ''masă de suprafață'' de la începutul înregistrărilor, în 1948, potrivit studiului.
Groenlanda a pierdut circa 600 de miliarde de tone de apă anul trecut, cantitate ce va contribui cu aproximativ 1,5 milimetri la creșterea nivelului mărilor, potrivit studiului realizat de Universitatea Columbia și Universitatea Liege din Belgia, publicat în revista The Cryosphere. Stratul de gheață din Groenlanda acoperă 80% din suprafața insulei și ar putea duce la creșterea nivelului apelor cu până la 7 metri dacă s-ar topi în întregime.
Un raport realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change al ONU, publicat în septembrie, estimează că nivelul apelor oceanelor ar putea crește cu un metru până în 2100, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească.
Topirea unei cantități importante de apă dulce - ca cea a Groenlandei - amenință sutele de milioane de persoane care trăiesc în prezent sub nivelul apelor mărilor sau al nivelelor anuale de inundații. Aceasta produce totodată modificări în salinitatea oceanică, fenomen care poate perturba ecosistemele marine.
