Germania, vreme de ani buni locomotiva economică a Europei, trece printr-o zonă de turbulențe. „Regula de aur bugetară”, odată lăudată, este acum pusă sub semnul întrebării, solicitându-se eliminarea ei.
A devenit din nou Germania omul bolnav al „ Europei”? „Situația este dramatic de proastă”, a recunoscut ministrul german al Economiei, Robert Habeck, în timp ce țara și-a redus prognozele de creștere pentru 2024 la 0,2%, față de 1,3% inițial, scrie Hotnews.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aceasta este o lovitură dură pentru cea mai mare economie a Europei, care a cunoscut deja o scădere a PIB-ului cu 0,3% anul trecut . Și previziunile nu sunt mai optimiste pentru anii următori, cu o creștere de 0,5% în medie pe an până în 2028.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituția Germaniei
„Adevărul este că Germania suferă de probleme structurale care s-au acumulat de-a lungul multor ani”, a explicat Robert Habeck, care solicită „accelerarea reformelor”. Într-adevăr, „a existat, în epoca Merkel, o lipsă a investițiilor semnificativă cauza regulii de aur bugetare”, explică economistul Anne-Sophie Alsif.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituția Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an.
Însă Germania are nevoie să investească miliarde de euro pentru tranziția climatică și transformarea industriei sale, afectată de prețurile ridicate la energie și concurența americană și chineză.
"Dacă aceste investiții nu vor fi făcute acum, țara riscă să se dezindustrializeze și să sufere astfel o pierdere masivă de prosperitate în viitor", a declarat separat economistul german Sebastian Dullien, președintele institutului de politică macroeconomică IMK din Berlin într-un interviu pentru grupul de presă Funke.
Cu una dintre cele mai slabe performanțe economice din zona euro, Germania a încheiat 2023 cu o contracție a PIB-ului de 0,3%, afectată de încetinirea industriei sale.
Situația s-a agravat în special în luna noiembrie, după ce Curtea Constituțională a decis că transferul unor sume de aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un fond destinat combaterii pandemiei Covid-19, către un fond special pentru investiții în tranziția climatică, a fost neconstituțional.
În acest context, "Consiliul înțelepților", cei cinci economiști care sfătuiesc Guvernul de la Berlin în materie de politici economice, a făcut și el zilele trecute un apel la o reformă a frânei datoriilor. "În forma actuală, frâna datoriilor este mai rigidă decât este necesar pentru a menține viabilitatea datoriei și limitează în mod inutil marja de manevră fiscală pentru cheltuielile viitoare", susțin cei cinci înțelepți. Experții propun în special relaxarea, până la 0,50%, a plafonului noilor datorii atâta timp cât datoria publică nu depășește nivelul de 90% din PIB. În prezent, datoria publică a Germaniei este echivalentă cu 65,1% din PIB.
Însă toate aceste apeluri nu par să aibă un ecou. Ministrul german al Finanțelor, liberalul Christian Lindner, vrea să conserve regula actuală, în dezacord cu partenerii de coaliție.
Încetinirea cererii
Mittelstand, rețeaua de companii mici și mijlocii concentrate pe export, care constituie unul dintre punctele forte ale economiei germane, suferă și ea de dificultăți economice. „Au suferit din plin forța încetinirii cererii globale, în special din China, precum și a creșterii ratelor dobânzilor”, explică un economist.
Creșterea costurilor energiei a lovit puternic și industria germană bazată pe segmente foarte consumatoare de energie, cum ar fi automobilele și produsele chimice. Prețurile au crescut puternic în țară, foarte dependentă de importurile de gaze rusești de la abandonarea energiei nucleare sub conducerea Angelei Merkel.
La aceasta se adaugă o penurie de forță de muncă, pe fondul ratei natalității în scădere și al îmbătrânirii populației. Companiile germane mai spun de asemenea că nu beneficiază de atâtea subvenții ca și concurenții lor americani.
