Creșterea duratei medii de colectare a creanțelor companiilor, subțierea clasei de mijloc și scăderea gradului de capitalizare a companiilor au mărit vulnerabilitatea economiei românești, în comparație cu anul 2008, în cazul apariției unei crize financiare, potrivit unui studiu transmis marți de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR).
Guda atrage atenția că datele macroeconomice din prezent seamănă cu cele din anul 2008, acestea indicând o crestere economică record alimentată de consum, ceea ce determină adâncirea deficitului comercial, un avans al creditării și o majorare a deficitului fiscal.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele șase luni din acest an, un deficit de 2,745 miliarde euro, cu 40,2% mai mare decât nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor publicate recent de BNR.
Singurele diferențe notabile din prezent, în sens negativ, sunt reprezentate de o datorie publică de două ori mai mare în PIB, o forță de muncă mai redusă și scăderea semnificativă a investițiilor publice si a celor străine, consideră Guda.
În plus, există o creștere a duratei medii de colectare a creanțelor companiilor, de la 60 zile în 2008 la 105 zile anul trecut, ceea ce face ca firmele să fie mai interdependente, a avertizat Guda.
”Astfel, întârzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolvenței clientului va determina un șoc negativ de două ori mai mari către furnizorii creditori. Exprimând metaforic acest aspect, „o piatră aruncata în lac” (simbol al unei crize internaționale) va genera „valuri de două ori mai înalte”. ”, a declarat Guda, în cadrul studiului.
Din acest punct de vedere, analistul avertizează că sectoarele care înregistrează cea mai extinsă durată de colectare a creanțelor și care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt construcțiile, unde creșterea duratei este de la 131 zile în 2008 la 220 zile în 2016, serviciile prestate companiilor (unde creșterea este de la 126 la 216 zile) și agricultura (o creștere de la 108 la 198 zile).
Totodată, Guda atrage atenția asupra unei subtieri a păturii de mijloc din România si unui grad de concentrare mai mare în rândul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor și a lichidității.
”Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% în venitul total al mediului de afaceri în anul 2008, aceasta pondere crescând la 50% în anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul deținut de companii în casă și conturi la bănci), cele mai mari 1% dintre companiile active dețineau în anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungând la 58% în anul 2016. De asemenea, profiturile obținute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadată în rândul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii dețin 46% din profiturile obținute în anul 2016 de întreg mediu de afaceri, în timp ce aceasta pondere este de 35% în anul 2008”, a declarat Guda, în cadrul studiului.
În plus, companiile din România au un grad foarte redus de capitalizare, tendința acestuia fiind de scădere constantă de la impactul crizei financiare până în prezent, respectiv de la 32,2% în anul 2008 la 28,7% la finalul anului trecut.
”O scădere a capitalizării implică o creștere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmelor de finanțarea externă și condițiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezintă un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze (43%), intermedieri financiare (43%) și IT (42%), în timp ce sectoarele care înregistrează un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activități recreative, culturale și sportive (9%), construcții (10%) și sănătate și asistență socială (15%)”, a declarat Guda, în cadrul studiului.
Acest fenomen a fost amplificat în mod special în anul 2016, în opinia analistului, când companiile au distribuit dividende de 43 miliarde lei, reprezentând 85% din profiturile obținute în anul respectiv, aproape cât toate dividendele distribuite de întreg mediul de afaceri în perioada 2009-2015.
”În esență, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai îndatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinanțare mai redusă) și mai expus în fața efectului de contagiune (domino), de propagare a riscului comercial (insolvența clienților). Nu văd cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuală criză internațională, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anul 2008”, a declarat Guda, în cadrul studiului.
