Rusia a ajuns într-un punct critic, din cauza unei inflații accelerate și a unei crize severe de angajați. Rubla s-a prăbușit, iar economia este aproape de colaps. La trei ani de la debutul invaziei din Ucraina, sancțiunile internaționale, precum și efortul său de război reprezintă factori decisivi ai instabilității.
O analiză realizată de The Telegraph arată că economia Rusiei se confruntă cu presiuni fără precedent. Inflația accelerată, lipsa acută de forță de muncă și devalorizarea rublei au adus economia la un “punct de rupere”, în ciuda rezistenței inițiale față de sancțiunile occidentale. Deși în primele luni de sancțiuni, economia rusă a arătat semne de adaptare, acum efectele sunt mult mai vizibile și mult mai severe, arată BiziDay.
În octombrie 2021, banca centrală a Rusiei a majorat dobânda de referință la 21%, adică cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, în încercarea de a ține sub control inflația, stârnind furia oligarhilor apropiați de Vladimir Putin. Directorii conglomeratelor de stat au calificat decizia drept un “obstacol serios pentru creșterea industrială” și au avertizat că politica băncii ar putea duce la “stagflație” (inflație ridicată, șomaj mare, creștere economică lentă), spunând că e mai profitabil să-și depoziteze banii decât să investească în dezvoltare. Totuși, alte creșteri mari ale dobânzii de referință sunt iminente.
Aproximativ 80% dintre companii raportează lipsa acută de personal, și recurg la angajarea de elevi și pensionari pentru a acoperi posturile vacante, după ce milioane de persoane au fost mobilizate fie pe front, fie în industria militară (producția de arme, drone și alte echipamente militare). Rata șomajului, care a atins un minim record de 2,3% în octombrie, reflectă criza severă de forță de muncă.
Economia pare să fi atins limita de producție. “Cererea a depășit semnificativ capacitatea de producție a economiei”, a avertizat guvernatorul băncii centrale naționale. De aceea, Rusia a fost nevoită să apeleze la țări precum Coreea de Nord pentru muncitori și arme. De altfel, economia națională este clar divizată – în timp ce industria militară prosperă, fiind susținută de subvenții și sprijin guvernamental, sectorul economic civil se află în pragul de recesiune, pe măsură ce guvernul încearcă să mențină producția militară.
Viitorul economic al Rusiei depinde în continuare de piața petrolului, care rămâne cea mai mare sursă de venit a țării, mai subliniază Telegraph. Una dintre cele mai mari amenințări la adresa economiei rusești ar putea veni, paradoxal, chiar de la unul dintre aliații săi, China. Dacă economia Chinei continuă să încetinească, acest lucru ar putea reduce semnificativ cererea globală de petrol. De asemenea, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), condusă de Arabia Saudită, a semnalat o posibilă creștere a ofertei de petrol, ceea ce ar putea reduce prețurile și afecta grav veniturile Rusiei.
