Richard Takáč, ministrul slovac al agriculturii din cabinetul populist al lui Robert Fico, se remarcă în fruntea unei noi campanii a blocului estic vizând limitarea puterii supermarketurilor și giganților alimentari multinaționali în UE, potrivit Rador Radio România.
Susținut de Bulgaria, Croația, Ungaria, Lituania, România și Slovenia, Takáč îi cere Comisiei Europene (CE) să meargă mai departe de amendamentele pe care le-a propus deja în decembrie la regulile UE privind practicile comerciale inechitabile.
Într-o circulară remisă înaintea unei ședințe a miniștrilor agriculturii din UE programate luni la Bruxelles, coaliția argumentează că reformele nu abordează și practici precum strategiile de stabilire selectivă a prețurilor sau vânzarea sub prețul de producție, care îi lovesc în mod disproporționat pe agricultorii și consumatorii piețelor [a se citi „țărilor” – n.trad.] mai mici.
Lanțul de aprovizionare al Europei de Est e decis de lanțuri de supermarketuri străine precum Lidl, Tesco, Spar și Auchan, care s-au impus și înrădăcinat drept jucătorii-cheie pe piața vânzării cu amănuntul.
Deși circulara nu identifică vreo entitate anume, puterea considerabilă de negociere a acestor lanțuri străine a generat tensiuni persistente pe termen lung cu guvernele, care le acuză că tot reduc prețurile și duc astfel la faliment magazinele tradiționale.
Propunerea CE din decembrie viza soluționarea unor reclamații ale agricultorilor, acordându-le guvernelor puteri sporite de a investiga abuzurile transfrontaliere și de a impune prin contracte transparența deciderii prețurilor.
Cumpărători mari, probleme și mai mari
Însă Takáč și coaliția lui insistă că e nevoie de reforme mai profunde, structurale, pentru a fi combătută dominația cumpărătorilor influenți și a fi asigurate condiții mai echitabile pentru entitățile mai slabe implicate în lanțul aprovizionării cu alimente.
„În primul și în primul rând e necesar să li se mărească protecția […] agricultorilor, dar și prelucrătorilor și producătorilor de alimente”, se afirmă în circulară. „E de asemenea important să i se mărească și consumatorului final protecția față de abuzul de propria poziție al entităților dominante.”
Guverne din toată Europa de Est au introdus deja măsuri pentru îngrădirea influenței supermarketurilor – impozite, plafonări de prețuri, obligația de a cumpăra de pe piața națională -, însă acestea sunt frecvent incompatibile cu normele pieței unice UE.
Premierul ungar Viktor Orbán a luat măsuri deosebit de agresive, impunându-le supermarketurilor străine noi taxe, plafonări de prețuri și reguli favorizând proprietarii ungari – măsuri care, acuză opoziția, ar fi menite să scoată jucătorii internaționali de pe piață.
Campania dusă de Takáč la nivelul UE e motivată de nemulțumiri asemănătoare și e similară cu programul lui intern.
În țară el a adoptat măsuri pentru protecția producătorilor slovaci, propunând în decembrie inclusiv un amendament constituțional care să oblige magazinele să cumpere o proporție minimă de alimente slovace – în ciuda faptului că și Cehia și România au abandonat deja inițiative similare, temându-se să nu fie contestate în instanță de UE. Takáč a promis că le va impune lanțurilor de supermarketuri o taxă și că le va obliga ca alimentele slovace să reprezintă minim 50% din produsele promovate la un moment dat într-un magazin.
Slovacia, Polonia și Ungaria continuă totodată să mențină un embargou ilegal contra importurilor de produse agricole ucrainene. Takáč interpretează măsura drept una necesară pentru protecția producătorilor interni, semnalând astfel că guvernul său e dispus să sfideze legislația UE pentru a-și apăra interesele naționale.
