Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, aflat însă în ultima perioadă sub presiune după ce mai multe rețele de bricolaj au anunțat că nu mai cumpără produse ale sale și subiect în 2015 al unor dispute politice în care a fost implicat și președintele Klaus Iohannis, își mută sediul social la București, într-o clădire de birouri construită în imediata apropiere a sediului Guvernului.
Compania austriacă renunță astfel la a mai avea sediul social în Sebeș, județul Alba.
Simultan, Schweighofer închide 7 puncte de lucru, în Suceava (2), Buzău, Covasna, București, Sebeș și Vrancea.
Clădirea de birouri în care austriecii se vor muta în București este "HQ Victoriei", construit în 2009 și pentru care au mai semnat contracte de închiriere Ikea, Dole, Nokia, Unicredit.
Centrul este pe strada Grigore Alexandrescu, la foarte mică distanță de Palatul Victoria.
Schweighofer, controlat de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, este mai mare jucător din industria românească de profil, procesând anual 1,2 milioane de metri cubi de cherestea produsă în România (echivalentul a 71% din producția totală de cherestea). De asemenea, grupul importă 1,2 milioane de metri cubi de buștean pe an, cantitatea fiind prelucrată tot în fabricile din România.
Compania se află sub presiunea organizațiilor de mediu și a unor clienți, care au renunțat să mai cumpere produse ale grupului austriac. În ultimele luni, lanțurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt România au sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri că ar achiziționa lemn tăiat ilegal din pădurile României.
Compania respinge acuzațiile, argumentând că 60% din lemnul prelucrat în România este importat, mai ales din state din Uniunea Europeană - în principal din Slovacia, Cehia sau Austria - și din alte state europene, precum Rusia, Serbia sau Bosnia-Herțegovina.
În plus, firma de consultanță finlandeză Indufor a examinat anul trecut toate procesele din cadrul Holzindustrie Schweighofer România, precum și lanțul de aprovizionare și toate fabricile din România, iar concluziile au fost pozitive.
În 2015, în contextul unor dispute politice privind tăierile de păduri și compania Schweighofer, în care a fost menționat și numele președintelui Klaus Iohannis, Ministerul Mediului, condus atunci de PSD, a efectuat mai multe controale la fabricile Schweighofer din Sebeș și Rădăuți, precum și la sediile și punctele de lucru ale principalilor furnizori de materiale lemnoase ale grupului austriac, susținând ulterior că a identificat o serie de nereguli, printre care suspiciuni privind existența mai multor operatori economici care au furnizat material lemnos fără proveniență legală și inadvertențe privind modul de recepție și înregistrare a materialelor lemnoase.
Rapoartele de control au fost remise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, "în vederea efectuării de cercetări specifice care să stabilească dacă aspectele prezentate întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni", potrivit unui comunicat al ministerului.
Reprezentanții Holzindustrie Schweighofer au negat în repetate rânduri acuzațiile aduse de minister și au declarat că vor coopera cu autoritățile române pe parcursul investigațiilor.
La începutul anului 2015, au apărut informații despre o întâlinire a președintelui Klaus Iohannis cu reprezentanții companiei austriece Schweighofer-Holzidustrie, cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România, care pleda pentru eliminarea din Codul Silvic, aflat la acel moment în dezbatere parlamentară, a regulii care limita exploatarea, pentru o singură companie, la 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie. Iohannis a cerut eliminarea acestei limite, invocând că o asemenea prevedere ar fi neconcurențială și ar aduce avantaje unor firme în detrimentul altora, ceea ce a declanșat un scandal politic.
Fondată în 1877, Hornbach deține 154 de magazine mixte de materiale de construcții și grădinărit, în nouă țări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveția, Cehia, Slovacia, Suedia și România), dintre care 6 în România (București Berceni, București Militari, București Balotești, Brașov, Timișoara și Sibiu).
În exercițiul financiar 2015-2016, compania a obținut o cifră de afaceri netă de peste 3,755 miliarde de euro, în creștere cu peste 5% comparativ cu perioada anterioară.
