USAID a contribuit la finanțarea presei independente în Europa de Est, iar acum multe instituții de presă sunt afectate de acțiunile lui Donald Trump împotriva agenției. Ungaria, Bosnia, Georgia se numără printre țările cele mai afectate. Pierderea fondurilor afectează capacitatea mass-media din aceste țări de a trage la răspundere puterea tentată de tendințe autoritariste sau de corupție, relatează Reuters.
La o întâlnire editorială din 10 februarie a publicației maghiare de investigații Atlatszo, jurnaliștii au discutat despre modul în care ar putea strânge bani după ce subvențiile lor de la intermediarii USAID au fost oprite pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a închide agenția.
„Fără aceste fonduri ar fi foarte greu să menținem presa independentă aici (în Ungaria)”, a declarat pentru Reuters Tamas Bodoky, redactorul-șef al Atlatszo, adăugând că vor căuta noi donatori și vor încerca să crească crowdfunding-ul, scrie News.ro.
Atlatszo, o publicație non-profit înființată în 2011, a publicat investigații privind corupția, oligarhii maghiari apropiați de guvern și soarta fondurilor UE, printre altele. Bodoky a declarat că USAID a finanțat indirect aproximativ 10-15% din bugetul său în 2023 și 2024.
Decizia lui Trump - mai întâi de a îngheța majoritatea fondurilor plătite de USAID timp de 90 de zile și de a pune majoritatea personalului său în concediu tehnic, apoi de a-i cere miliardarului Elon Musk să reducă dimensiunea agenției - a provocat haos pentru ONG-uri și proiecte umanitare din întreaga lume.
În timp ce Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) distribuie miliarde de dolari în ajutoare umanitare, aceasta a fost, de asemenea, implicată în multe alte proiecte, inclusiv în cele menite să consolideze societatea civilă și democrația în întreaga lume.
USAID a deschis noi programe în Europa Centrală la sfârșitul anului 2022, sprijinind inițiativele conduse la nivel local pentru a consolida instituțiile democratice și mass-media independente - spre marea nemulțumire a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, un aliat al lui Trump care a salutat mișcările președintelui SUA împotriva agenției.
Deși soarta finală a multor programe USAID rămâne incertă, administrația Trump a indicat deja că nu consideră că sprijinirea jurnalismului în țările în care grupurile pentru drepturile omului spun că libertatea presei este limitată reprezintă o bună utilizare a fondurilor publice americane.
„Stânga radicală din SUA a folosit banii contribuabililor americani pentru a finanța partide politice și mass-media de extremă stânga din întreaga lume”, a scris Musk pe X la 29 ianuarie.
Atât Musk, cât și Trump au calificat USAID drept „coruptă”, fără a furniza dovezi.
Demersurile lui Trump împotriva USAID l-au determinat pe Viktor Orban să declare, la 7 februarie, că dorește să elimine toate „rețelele străine” ale ONG-urilor și mass-media critice la adresa guvernului său, alimentând temerile că acest lucru îl va încuraja pe el și pe alte guverne iliberale să pună în aplicare măsuri de reprimare a presei pe care o consideră neprietenoasă. „Nu se poate permite ca banii din străinătate să influențeze politica maghiară și vom aplica acest lucru în mod legal, iar cei care sunt complici la acest lucru vor suporta consecințele legale”, a declarat Orban, care se confruntă cu o provocare electorală în 2026, pe fondul unei economii în dificultate.
Orban a transformat peisajul media din Ungaria în ultimii 14 ani. Mass-media de stat a fost plasată sub controlul deplin al guvernului, iar mai multe instituții media private au fost închise sau preluate de proprietari favorabili guvernului. Controlul strict al mass-media l-a ajutat pe Orban să câștige ultimele trei alegeri cu o victorie zdrobitoare.
LIBERTATEA PRESEI, ÎN PERICOL
În 2024, Ungaria se situa pe locul 67 în clasamentul mondial al libertății presei (World Press Freedom Index), în scădere de la locul 23 în 2010, când Orban a preluat puterea, clasarea sa fiind cu mult sub cea a Poloniei sau a Republicii Cehe.
Georgia și Bosnia - alte două țări est-europene puternic afectate de eforturile lui Trump de a desființa USAID - s-au clasat anul trecut pe locurile 103 și, respectiv, 81 în ceea ce privește libertatea presei.
Asociația „Umbrella”, cu sediul la Sarajevo, un centru pentru 13 mass-media non-profit implicate în jurnalismul de investigație în Balcani, se numără printre organizațiile care așteaptă să afle dacă donațiile USAID vor fi reluate după înghețarea finanțării de 90 de zile impusă de Trump.
„Dacă donațiile SUA către mass-media din Bosnia și Herțegovina ar fi oprite (definitiv), unele dintre acestea ar fi forțate să își reducă domeniul de activitate... reducând numărul de articole serioase despre corupție, crimă organizată și abuz de putere”, a declarat directorul Umbrella, Milica Samardzic.
Paulina Milewska, cercetător la Institutul Universitar European din Florența, Italia, a menționat, de asemenea, riscul ca instituțiile media care pierd finanțarea USAID să fie nevoite să reducă acoperirea mai profundă a subiectelor.
În timp ce guvernul SUA ajută de mult timp la finanțarea organizațiilor media din întreaga lume, Europa de Est a fost întotdeauna un punct de interes major, încă din timpul Războiului Rece, când CIA a ajutat la înființarea unor instituții care să influențeze opinia publică împotriva comunismului.
La 9 februarie, Musk a cerut închiderea Radio Europa Liberă (RFE) - care a fost finanțată din 1950 din fonduri guvernamentale americane separate de USAID - afirmând că este o „relicvă a trecutului”. Într-un răspuns trimis prin e-mail către Reuters, RFE a refuzat să comenteze.
După înghețarea USAID, Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) a îndemnat instituțiile și fundațiile europene să se mobilizeze în sprijinul pluralismului media și al jurnalismului independent, afirmând că măsura lui Trump va provoca „haos în ecosistemul media din peste 30 de țări din întreaga lume, inclusiv multe țări europene”.
Printre acestea se numără Georgia, unde zeci de mii de oameni protestează de luni de zile la adresa unui guvern pe care îl consideră pro-rus și autoritar și care a suspendat negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Printre instituțiile media de acolo afectate de decizia lui Trump se numără site-ul de știri în limba engleză OC-Media, care a declarat că a pierdut finanțarea pentru trei proiecte susținute de USAID.
„Fără jurnalism independent, nu va exista nimeni care să ceară socoteală puterii”, a declarat co-fondatorul său, Dominik Cagara.
