ULTIMA ORĂ Ratingul de țară al României a fost confirmat pentru moment de S&P, dar tot cu perspectivă negativă. Agenția de evaluare mai dă timp Guvernului. INFOGRAFIC Evoluția ratingului României

Agenția de evaluare financiară S&P a confirmat astăzi ratingul de țară al României la nivelul "BBB-", cu perspectivă negativă. Decizia agenției a fost așteptată cu interes ridicat de piețele financiare și de către autorități, în contextul în care economiștii vedeau un risc ridicat ca S&P, cea mai conservativă dintre cele trei mari agenții de rating la nivel global, să retrogradeze România, situație care ar fi dus pentru datoria guvernului la pierderea statului de "recomandat pentru investiții" și cel mai probabil la dobânzi mai mari pentru stat, companii și populație.

Menținerea pentru moment a ratingului de țară de către S&P va reprezenta un semnal și pentru celelate două agenții, Fitch și Moody's, ambele având în prezent în derulare evaluări ale ratingului României, cu perspectivă negativă.

De ce este important: Agențiile de rating, în principal S&P, Fitch și Moody's, evaluează periodic bonitatea unor state și companii, mai exact capacitatea acestor de a rambursa împrumuturi, acum, dar și în viitor. Deciziile cum sunt cele de a crește cheltuielile, mai ales cele înregistrate în fiecare an, cum sunt pensiile, slăbesc capacitatea statului de a rambursa în viitor datorii. Un alt factor negativ este că guvernul are deficite bugetare ridicate, adică trăiește în parte pe datorie, iar o majorare a cheltuielilor în astfel de momente scade bonitatea.

CITEȘTE ȘI Beneficiile soluțiilor de semnătură electronică și chatbot în contextul economic actual

Este de asemenea important: Deciziile celor trei agenții de rating sunt urmărite cu atenție de către investitorii din piețele financiare, inclusiv bănci și fonduri de investiții, cei care împrumută statului o mare parte din sumele necesare pentru a-și acoperi deficitul bugetar. Când acești investitori primesc semnalul că Guvernul României a devenit mai riscant, cer dobânzi mai ridicate.

"Deși ne așteptăm ca efectele negative economice și fiscale induse de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la aproape 5% din veniturile fiscale, anticipăm o consolidare fiscală semnificativă după alegeri. Considerăm că accesul României la finanțare externă și nivelul moderat al datoriei externe încă atenuează presiunile generate de reducerea investițiilor străine directe și a remiterilor în 2020", se arată în raportul agenției de rating.

CITEȘTE ȘI Cinci pași pentru relansarea și reinventarea afacerilor în epoca Covid-19

Ratingul României ar putea fi retrogradat dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă decât anticipează agenția în prezent, iar absența consolidării fiscale va conduce la o datorie mai mare sau un cost cu dobânzile mai ridicat decât este estimat.

Standard & Poor's și-a revizuit, în decembrie anul trecut, perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, dar a menținut ratingul creditului suveran în monedă străină și pe termen scurt a rămas la "BBB- / A-3".

Agenția avertiza încă de la acel moment asupra presiunii uriașe pe care o va exercita asupra bugetului majorarea pensiilor cu 40% în septembrie 2020, măsură aprobată prin lege încă din iulie 2019. la momentul respectiv, S&P miza pe faptul că un guvern rezultat în urma unor alegeri anticipate ar fi putut lua măsuri de corecție a acestui dezechilibru, decizie considerată necesară pentru ca România să nu intre într-o spirală a deficitelor ridicate și a creșterii îndatorării, perspectivă care ar fi atras și reducerea ratingului.

CITEȘTE ȘI „Creierul” operațiunilor care coordonează intervențiile în caz de dezastre, echipat cu aparatură de ultimă generație în valoare de peste 500.000 de lei provenind din donații

De altfel, majorarea pensiilor cu 40% în toamnă a fost semnalată ca principala problemă imediată de către toate cele trei agenții de evaluare financiară. În ultimele luni, reprezentanții guvernului au încercat să se îndeparteze de mesajul majorării pensiilor cu 40%, așa cum prevede legislația în vigoare, și să transmită că o creștere a punctului de pensie va avea loc, dar în limitele pe care le va permite evoluția economiei și situația finanțelor statului. Economia și bugetul se confruntă în prezent cu dificultăți semnificative, cauzate de restricțiile impuse de guvern pentru a limita o posibilă extindere a epidemiei de coronavirus.

Ratingul României din partea S&P, "BBB-" este cel mai scăzut din categoria recomandată pentru investiții, astfel că o retrogradare ar trimite datoria guvernului în categoria "junk" (nerecomandată investitorilor. Impactul ar însemna cerere mai redusă pentru datoria statului, care pentru a atrage totuși investitorii, ar trebui să ofere dobânzi mai ridicate. În plus, unele fonduri investesc în titlurile unui stat doar dacă are calificativ investment grade de la toate cele trei agenții mari.

CITEȘTE ȘI Interviu SARTO despre premium în Business - Andrea Catto, Commercial Manager pentru Europa de Sud la flydubai

Recent, în aprilie, Fitch și Moody's au înrăutățit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului suveran al României. Decizia S&P reprezintă un semnal privind abordarea Fitch și Moody's. 

Astfel, pe 25 aprilie, Moody's a schimbat perspectiva de la "stabilă" la "negativă", și a confirmat calificativul suveran pe termen lung, pentru credite în valută și pentru împrumnuturi în lei, la "Baa3", nivel unde se află de mai mult timp și care este doar cu o treaptă deasupra categoriei junk, nerecomandată investitorilor. Agenția a avertizat, în aprilie, asupra unei deteriorări structurale a finanțelor publice, din cauza preconizatei majorări a pensiilor în toamna acestui an, dar și în privința unei îndatorări prea ridicate în valută pe termen scurt, situație care ar spori riscul la șocuri externe. Moody's a estimat o contracție a PIB de 5% anul acesta și un deficit bugetar de 7,7% în 2020, urmat de un deficit foarte ridicat și anul următor, de 6,2%. Agenția se așteaptă să ia o decizie de schimbare a ratingului în 12-18 luni, urmând să țină cont inclusiv de agenda guvernului care va fi instalat după alegerile parlamentare de anul acesta.

Cu numai o săptămână înainte, Fitch a anunțat că a înrăutățit de la "stabilă" la "negativă" perspectiva asupra ratingului de credit al statului român și a reconfirmat totodată calificativul "BBB-" aferent datoriei guvernamentale românești pe termen lung în valută, fapt care menține obligațiunile de stat ale României în categoria celor recomandate pentru investiții. Cei de la Fitch văd o adâncire a deficitului bugetar până la 8% din PIB în 2020, semnificativ peste prognoza oficială a Guvernului, de 6,7%, pe care a fost construită rectificarea bugetară. De asemenea, agenția estimează că economia va scădea cu aproape 6% anul acesta, mai mult decât triplu față de proiecția de doar -1,9% a autorităților de la București.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Crește garantarea de stat a creditelor pentru marile companii. O nouă categorie de companii, printre beneficiari

Evoluția ratingului României

România are rating recomandat pentru investiții din partea tutror celor trei mari agenții abia din 2014. Ultima dintre cele trei care a crescut ratingul la investment grade după scăderea din criza financiară din 2009-2011, a fost S&P, în mai 2014.

S&P și Fitch au retrogradat România la junk în octombrie 2008.

După această decizie, Fitch a readus mai repede calificativul suveran al României în rândul celor recomandate investitorilor, în iulie 2011.

Singura dintre cele trei care nu a scăzut calificativul României pe toată durata crizei este Moody's (Baa3). România are de la Moody's calificativ recomandat pentru investiții încă din octombrie 2006.

CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE Starea de urgență a gripat creditarea în aprilie. Creditul în lei acordat populației - prima contracție lunară în peste 7 ani. Împrumuturile noi pentru consum - cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani

Împrumuturi uriașe ale Guvernului în acest an

Guvernul trebuie să împrumute per totalul acestui an o sumă uriașă. Necesarul de împrumut pentru anul 2020 a urcat la 120 miliarde de lei (24,7 miliarde euro), o sumă record, echivalentă cu peste 10% din PIB, după ce Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar de la 3,6%, cât anticipa anterior, la 6,7%, în contextul în care statul alocă tot mai multe resurse pentru sistemul de sănătate și pentru sprijinirea economiei, iar veniturile scad din cauza restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului. La un deficit estimat la 3,6%, necesarul de împrumut era de 87 miliarde de lei pentru anul acesta, relevă date analizate de Profit.ro.

Totalul împrumuturilor pentru primele cinci luni ale anului se situează la 62,2 miliarde de lei, ușor mai mult de jumătate din necesarul brut de finanțare stabilit de Guvern pentru întreg anul 2020.

În luna mai, Ministerul Finanțelor a împrumutat în 23,6 miliarde de lei (4,9 miliarde euro), sumă care stabilește un nou record lunar, potrivit calculelor Profit.ro. De altfel, Finanțele au stabilit recorduri în luna mai pentru suma totală împrumutată, dar și pentru cât au luat la o singură ieșire pe piața externă, 3,3 miliarde de euro, și la suma împrumutată într-o lună de pe piața internă, 7,6 miliarde de lei. Suma extrem de mare împrumutată în mai vine în contextul în care statul a împrumutat destul de puțin în martie și aprilie, în timp ce are cheltuieli mari, inclusiv pentru combaterea impactului economic al măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus, iar veniturile, din același motiv, nu sunt la nivelul prognozat anterior.

Bugetul are probleme deja din cauza epidemiei de coronavirus

Deficitul bugetar din primele patru luni s-a situat la 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB), după ce a urcat cu 8,8 miliarde de lei doar în aprilie și cu 10 miliarde de lei în martie, în contextul impactului economic al măsurilor luate de Guvern pentru combaterea epidemiei de coronavirus. În primel patru luni ale anului trecut, deficitul bugetar a fost de 11,41 miliarde de lei (1,08% din PIB). Potrivit Ministerului Finanțelor, mai mult de jumătate din deficitul primelor patru luni din acest an este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Creșterea deficitul bugetar aferent primelor patru luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal prin evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în lunile martie si aprilie ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada stării de urgență (11,1 miliarde lei) și restituirile suplimentare de TVA de 3,11 miliarde lei pentru susținerea lichidității în sectorul privat cu un impact semnificativ în martie, în timp ce în luna aprilie dinamica veniturilor a revenit în teritoriul pozitiv.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea prin efectul legilor, cum ar fi majorarea salariilor la stat, s-au înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 3,15 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 1,2 miliarde lei.