Prețul gazelor s-a majorat luni semnificativ pe cea mai importantă piață din România, cea pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la peste 450 lei/MWh, nivel nemaîntâlnit din decembrie 2022. Cauzele: vremea rece, care conduce la majorarea consumului intern, cererea suplimentară venită din Republica Moldova și gradul redus de umplere a depozitelor. În plus, sursele de aprovizionare sunt limitate: TurkStream și TAP în sud-est și Ungaria, în vest.
Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de marți s-a majorat cu 22,8% comparativ cu cel din ziua precedentă, ajungând la 414,48 lei/MWh (83 euro/MWh, cu peste 20 de euro/MWh peste cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH).
Ultima dată când s-a înregistrat un preț mai mare a fost cu 26 de luni în urmă, pe 22 decembrie 2022.
Volumele tranzacționate au fost la rândul lor unele record, de 161 GWh, reprezentând aproape două treimi din producția curentă zilnică, de 255 GWh.
Evoluția prețului gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM (lei/MWh)
Un volum de 1,2 GWh a fost tranzacționat la un preț de 450 lei/MWh, nemaintâlnit tot din decembrie 2022
Dacă adăugăm și volumele tranzacționate pe cealaltă piață spot, cea intraday, care a avut o evoluție similară, rezultă că luni s-a tranzacționat pe BRM un volum egal cu 75% din producția internă.
România a importat luni, potrivit datelor Transgaz, 14,8 milioane mc cubi de gaze, pentru a acoperi consumul intern, ce nu nu putea fi susținut numai din producția internă (de 24,1 milioane mc) și extragerile din depozite (de 19,2 milioane mc, în scădere față de media de 20 milioane mc din ultimul timp), și exporturile către Republica Moldova (de 7,3 milioane mc).
Evoluția volumelor de gaze tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM (MWH)
10,9 milioane mc au fost importați via Bulgaria, iar 3,9 milioane mc din Ungaria.
Vremea rece a coborât temperaturile nocturne la sub -10 grade Celsius, nu mai în România, ci întreaga regiune, consumul în creștere punând presiune pe cerere.
Tot cererea este afectată și de exporturile către Republica Moldova, care cumpără gazele necesare alimentării cel puțin a zonei vestice, de pe BRM.
În plus, potrivit publicației de specilaitate, ICIS, cererea regională a fost influențată și de repornirea unui combinat de îngrășăminte chimice din Bulgaria, dar și de importurile efectuate de Ucraina.
În ceea ce privește oferta, aceasta este limitată și extern și intern. Terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandropolis este în revizie, potrivit ICIS, iar producția internă merge la valorile maxime, în timp ce Depogaz a diminuat cu 20% capacitatea zilnică de extracție” până la finalul acestei ierni.
Ulterior, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a trimis Corpul de Control la Depogaz, el dând asigurări că România are 1,35 miliarde normal metri cubi în depozite, cu un grad de umplere de 43,4% și că țara noastră nu rămâne fără gaz pentru români și companiile românești.
Importurile, exporturile, producția internă și extragerile de depozite de luni, 10 februarie
O continuare a păstrării actualului nivel al extragerilor din depozite ar putea fi riscant (tehnic, probabil că și imposibil), mai ales dacă va mai urma o perioadă rece până la finalul acestei ierni.
Depogaz a invocat, în susținerea deciziei sale de a diminua capacitatea de extracție (cu 20% în primă fază), că a luat această decizia pentru că în prezent mai sunt înmagazinate gaze reprezentând doar 42,8 % din capacitatea tehnică de stocare.
Mai mult, în cazul depozitelor Bilciureștl si Urziceni, depozite care asigură aproximativ 75% din capacitatea zilnică de extracție, gradul de umplere este de 26% , respectiv 20%.
Depogaz mai amintește că în luna noiembrie 2024 au fost extrase gaze suplimentar față de programul lunar de extracție agreat cu beneficiarii serviciului de înmagazinare.
Acest lucru a condus la “diminuarea capacității zilnice de extracție în lunile decembrie 2024-martie 2025 , datorită utilizării depozitelor Bilciurești si Urziceni la capacitate ridicată pentru acoperirea nominalizărilor zilnice solicitate de beneficiarii serviciilor de înmagazinare în luna noiembrie 2024”;
Iar capacitatea de extracție zilnică este influențată de gradul de umplere al depozitelor.
În plus, sursele de import sunt limitate la rândul lor. Gazul din Ungaria este scump, fiind probabil gaz rusesc extras din depozite (cu tot cu tarife de transport și depozitare), iar gazul din Balcani provine în majoritate covârșitoare din TurkStream. Numai că, față de anii trecuți, din TurkStream se alimentează în prezent și Republica Moldova (via România) și Slovacia (via Ungaria).
Situația din România, cu un nivel scăzut al înmagazinării, se înregistrează și în restul Europei. O eventuală răcirea a vremii pe termen mediu și lung ar putea conduce la o nouă criză energetică.
Prețurile de referință la gaze au crescut luni cu 5,4%, până la 58,75 euro pentru un Megawat-oră. Este vorba de cel mai ridicat preț înregistrat după luna februarie 2023, în condițiile în care cotațiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.
