„Toți susțin o piață comună, dar prin 26 de politici diferite”. Această remarcă făcută de prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis de la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP29) de la Baku surprinde cel mai bine ceea ce se întâmplă pe piața europeană de energie electrică, potrivit Rador Radio România.
Pentru a doua oară în cinci luni, prețurile la energia electrică au crescut, dar doar într-o singură zonă geografică a pieței europene, altfel considerată a fi „unică”, împovărând în mod disproporționat gospodăriile și companiile din țările din sud-estul Europei în comparație cu alți europeni. Din luna iulie, când acest fenomen a fost observat pentru prima dată, discuția despre cauzele fundamentale ale creșterii prețurilor la energia electrică este din nou în actualitate. Grecia, Bulgaria și România, țări membre UE afectate în mod direct, pun sub semnul întrebării modelul de funcționare al pieței europene (target model), depunând o cerere comună la UE pentru „corectarea” acestui model. Aceste țări propun, de asemenea, crearea unui mecanism permanent de recuperare a profiturilor excesive de pe piața angro pentru sprijinirea gospodăriilor și a companiilor, mecanism care va fi pus în aplicare imediat în cazul unei crize regionale.
Fundamentele funcționării pieței europene, care au fost contestate pentru prima dată în timpul crizei energetice, împărțind Europa în tabere, sunt din nou puse sub semnul întrebării, dar de data aceasta doar de cea mai slabă verigă a „pieței unice europene a energiei”, regiunea Europei de Sud-Est, care se dovedește a fi mai vulnerabilă la perturbări.
Pentru guvernul grec, problema este una de factură strict externă întrucât provine din disfuncționalitățile observate în interconexiunile între sistemele electrice din Europa de Sud-Est și cele din Europa Centrală și de Vest. În vizorul oficialilor guvernamentali și a premierului însuși s-a aflat algoritmul care decide câtă energie va trece prin rețelele interconectoare – „cutia neagră de care nimeni nu poate să-și dea seama cum funcționează”, după cum s-a spus. Într-adevăr, operatorii din Europa Centrală și de Vest au implementat un nou algoritm numit FBNC care determină modul în care sunt alocați megawații între interconexiuni. Acest algoritm se aplică până la granița României. Sistemele electrice din România până în Grecia urmează vechiul algoritm, ceea ce face ca operatorii de transport să nu știe exact cum este distribuită energia până în România, adică dacă rețelele sunt pline sau, pur și simplu, nu mai primesc energie, ceea ce pare să se fi întâmplat vara trecută prin izolarea sistemelor electrice din sud-estul Europei. Același lucru pare să se întâmple și în ultimele zile.
Noul model
Interconexiunile au fost un pilon cheie al strategiei pieței unice europene pe care Europa a conceput-o în anii 1990, împreună cu liberalizarea piețelor. Scopul său a fost să creeze condițiile pentru concurență și să scadă prețurile, astfel încât tranziția de la combustibilii fosili spre energia verde să avanseze treptat. Acest model prevedea foarte succint: „să eliminăm granițele naționale și să folosim interconexiunile astfel încât cea mai ieftină energie să ajungă la consumatorul european indiferent de unde este produsă în blocul european”.
Această concepție s-a bazat de asemenea pe consolidarea surselor regenerabile de energie prin subvenții și stimulente (prioritate de intrare pe piață) și în același timp taxarea producției de energie electrică din cărbune și gaze naturale, prin impunerea unei taxe pe emisiile de CO2. De asemenea, a inclus un model comun pentru compensarea și reglementarea piețelor decuplate, celebrul target model, care a fost implementat în Grecia pentru prima dată în noiembrie 2020. Acest model a instituit și un preț bursier pentru energie.
Producătorii oferă un preț per oră pentru energia pe care o oferă pentru a acoperi cererea. Întreaga ofertă este plătită la prețul pe care îl vor avea ultimii megawați (Prețul marginal de sistem) necesari pentru a acoperi cererea. Raționamentul din spatele acestui preț a fost să susțină sursele regenerabile de energie, care erau scumpe la acea vreme, pentru a nu fi lăsate în afara pieței. În zilele noastre sursele regenerabile sunt ieftine, însă producția lor nu este constantă, depinde de soare și vânt. Astfel că dimineața înainte ca aceste surse să intre și seara când aceste surse ies din sistem se creează un deficit energetic care trebuie acoperit de unități convenționale, gaze naturale, cărbune, care acum sunt mai scumpe. După rețelele interconectoare, acesta este al doilea factor important în stabilirea prețurilor, și anume mixul de combustibili de care dispune fiecare țară. Un al treilea factor este concurența pe piețele naționale.
În Grecia, toți acești trei factori sunt problematici. Sistemul electric al Greciei este situat la extremitatea Europei de Sud-Est, cu interconexiuni limitate, iar în mixul de combustibil, gazul natural participă cu peste 40%. În plus, în sectorul de producție, concurența între unitățile convenționale care stabilesc un preț de vârf este, de asemenea, limitată. Participă compania PPC și alte patru entități private.
Cine câștigă
Proiectarea la nivel european a pieței unice și tranziția energetică favorizează, în final, țările cu interconexiuni mari prin care poate circula energie din abundență, precum și țările cu un mix de combustibil competitiv, precum cele din Europa Centrală și de Vest care dețin energie nucleară sau țările nordice cu capacitate hidroenergetică mare. O analiză recentă a Eurelectric (Uniunea industriei europene de electricitate) a constatat că prețurile la energie electrică sunt de cinci ori mai mari în sudul Europei față de prețul din țările scandinave și aproape de două ori mai mari față de Europa Centrală și de Vest. Potrivit analizei Eurelectric, în vara anului 2024 prețurile în țările nordice erau în medie de 20 de euro/MWh, în Europa Centrală și de Vest între 60-80 de euro/MWh și în Europa de Sud și de Est peste 100 de euro/MWh.
Interconexiunile, mixul de combustibili și concurența sunt principalii factori care modelează prețurile pe piețele angro din Europa, iar Grecia și întreaga regiune sunt în urmă în toate aceste privințe.
Continuarea războiului din Ucraina a adăugat un factor suplimentar, deoarece în perioadele de cerere mare, precum vara și iarna, sistemul României și Bulgariei trece de la export la import pentru a acoperi deficitul energetic al Ucrainei, atrăgând în acest vârtej și piața din Grecia, conectată cu cea a Bulgariei.
