Primăriile au obținut venituri mai mari din parcări, inclusiv din ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau blocarea roților mașinilor șoferilor care nu au plătit taxa

Primăriile din țară au obținut venituri de peste 452 milioane de lei din utilizarea locurilor de parcare și din amenzile acordate în 2023, în creștere față de suma de 314,5 milioane lei colectată în anul precedent.

Bucureștiul aduce aproximativ 40% din veniturile totale înregistrate în țară, cu 300.359 locuri de parcare.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Dezvăluire inedită - Cât combustibil consumă Umbrărescu pe zi după ce a adus sute de muncitori și utilaje pe Autostrada Ford pentru muncă non-stop

Tariful pentru parcările de reședință variază între 30 și 120 lei în localitățile mici, respectiv între 70 și 600 lei în orașele mari. Pentru abonamente, prețurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat și în 2023, modificările fiind insesizabile față de anul anterior. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepția Clujului și Oradei, unde limita maximă ajunge la 10 lei;

“Am continuat și în acest an să colectăm date și cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau blocarea roților mașinilor șoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9.158.731 lei, iar în 2022, de 7,713 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 și, foarte aproape, Constanța”, spune Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

O evoluție încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilități, care ajung la 33.729, față de cele 29.218 din 2022 sau față de 13.728 în 2019.

CITEȘTE ȘI Hell suspendă producția de băuturi energizante

Clasamentul orașelor, ca număr de locuri de parcare

Bucureștiul conduce detașat, tratat comasat la nivel de primărie general și sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023. Defalcat, Timișoara ocupă prima poziție, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri și Brașov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 orașe își păstrează locurile și ordinea din anul anterior: Iași, Cluj, Craiova și Pitești.

1. Timișoara, 83.500
2. Sector 3, 80.363
3. Brașov, 66.161
4. Sector 4, 65.268
5. Iași, 58.893
6. Sector 6, 49.193
7. București, 45.280
8. Cluj-Napoca, 42.596
9. Craiova, 42.179
10. Pitești, 40.751

Evoluția parcărilor inteligente

Dacă ne uităm la raportul din 2021, numărul locurilor de parcare inteligente din România era în creștere la 12.154 în 13 orașe, comparativ cu 9.742 în 2019. În 2022, topul era condus, la foarte mare distanță, de Cluj-Napoca, cu 3.505, față de 7.705 locuri de parcare inteligente în 2021, și Iași cu 970 de locuri. În 2023, Iași conduce topul cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

Numărul locurilor de parcare dedicate bicicletelor

Mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de mașini și transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câștigat teren ca mijloc de transport alternativ.

Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru bicicliști este condus de:

1. Cluj-Napoca, 19 parcări și 928 locuri
2. Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
3. Bacău, 14 parcări, 336 locuri
4. Timișoara, 9 parcări, 140 locuri
5. Brașov, 3 parcări, 125 locuri
6. Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
7. Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
8. Iași, 1 parcare, 50 locuri
9. Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
10. Livezeni, 1 parcare, 25 locuri

Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 orașe, față de 304 în ediția anterioară. Pentru București, au fost incluse șapte primării în acest raport. Documentul include informațiile prelevate de la primării, verificate și comparate cu raportările precedente și din alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.