Industria lemnului înregistrează, la nivel european, o cifră de afaceri de peste 240 de miliarde de euro și două milioane locuri de muncă, arată datele prezentate recent la cea de-a IV-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, organizată de Comunitatea Forestierilor din România - Fordaq.
Pe fondul acestei situații, au fost expuse și demontate principalele neadevăruri care au deformat percepția asupra sectorului forestier din România, dar și situația în care Comisia Europeană a declanșat pentru țara noastră procedura de infringement pe domeniul pădurilor, scrie Agerpres.
Totodată, în cadrul Forumului au fost dezbătute principalele linii de măsuri pe care România intenționează să și le asume ca răspuns la procedura de infringement și s-au solicitat măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să includă un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piață a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum și norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.
În plus, s-a cerut evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizată cu un aviz Natura 2000.
O analiză realizată de Laura Bouriaud de la Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava arată că, în următorii zece ani, după investiții de ordinul miliardelor de euro, România ar putea reuși să branșeze la încălzirea cu gaz doar 600.000 dintre cele 3,5 milioane locuințe care, în prezent, se încălzesc cu lemne, înlocuind o energie regenerabilă cu energie din combustibili fosili.
"Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populație se racordează la rețeaua de gaze datorită costurilor. Concomitent cu extinderea rețelei de gaze, programele pentru eficiență energetică a utilizării lemnului (prin susținerea introducerii centralelor individuale pe lemn și a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru instituții/ distribuție locală) ar putea conduce la o mult mai bună eficiență energetică și creșterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuințe, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decât pentru extinderea rețelei de gaze. Dacă prin absurd România ar reuși să înlocuiască complet lemnul ca resursă energetică cu gazul, efectul s-ar simți în costuri de import al gazelor de 3 miliarde de euro/an și pierderea a 60% din energia regenerabilă produsă de România. Această pierdere ar trebui susținută prin investiții în energie eoliană și solară. Uriașele eforturi financiare ale României, prin subvenționarea masivă a energiei solare și eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obținută din biomasa lemnoasă. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat", notează sursa citată.
În cea de-a doua sesiune a Forumului de specialitate a fost subliniată importanța lemnului ca resursă pentru bioeconomie, iar Daniel Paul Dima - CEO Porini Log Oy Finland International - a subliniat care sunt direcțiile în care se dezvoltă utilizarea lemnului în alte țări europene, respectiv: în construcții - construcții și cartiere întregi de construcții din lemn; bio-produse din lemn - de la bio-plastic și fibre textile din lemn la puternica industrie a celulozei și hârtiei, a ambalajelor și chiar a bio-produselor pentru industria alimentară și farmaceutică; lemnul pentru bio-energie, soluție de independență energetică pentru țările nordice.
La rândul său, Paul Brannen, director de Comunicare al Confederației Europene a Industriei Lemnului - CEI Bois, a susținut că, la nivel european, industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de euro cifră de afaceri și două milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă.
Totodată, pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, prin furnizarea către economie de bio-produse bazate pe o resursă regenerabilă, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului - Prolemn, a prezentat principalele oportunități de finanțare, identificate de organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență.
Printre acestea se regăsesc: integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minimum un milion locuințe din mediul rural; susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră; susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt - sprijin de 20 de euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasă; investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.
