Președintele Klaus Iohannis a convocat, joi, ședința a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va începe la ora 13.00. Administrația Prezidențială a transmis că pe ordinea de zi a reniunii va fi „analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei”, cât și „forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025”.
De asemenea, în urma ședinței, este așteptat anunțul președintelui Klaus Iohannis cu privire la candidatura sa la șefia NATO și la poziiția României față de acest subiect, în condițiile în care, conform Reuters, România este singurul stat membru al Alianței care se opune în continuare candidaturii lui Mark Rutte pentru această funcție, scrie News.ro.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Potrivit comunicatului de presă al Adminstrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:
„- Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
- Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025;
- Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
- Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei;
- Avizarea solicitărilor pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. și ASEE Solutions S.R.L”.
La reuniunea CSAT vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, mai spune sursa citată.
SISTEMUL DE RACHETE PATRIOT PENTRU UCRAINA
Referitor la sistemul de rachete Patriot pentru Ucraina, ministrul Apărării Angel Tîlvăr a declarat că ”nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm” și a arătat că rachetele Patriot au fost achiziționate tocmai pentru nevoia României de a-și apăra teritoriul național, iar acest sistem operațional este indispensabil, la acel moment fiind operațional doar un singur sistem.
Pe 22 mai, președintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă și fără apărare antiaeriană”. Șeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”. El mai preciza atunci că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, „fiindcă aceste discuții sunt purtate de cei din Ministerul Apărării și durează un timp”.
Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot, că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă și țara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranța României.
Vineri, Ambasada SUa la București a informat că pregătirea operațională a celui de-al doilea sistem Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target (“PATRIOT”) din România a fost certificată prin doborârea unei ținte vii în poligonul de pregătire de la Capu Midia în timpul exercițiului NATO Ramstein Legacy24, care s-a desfășurat în perioada 3-14 iunie.
FUNCȚIA DE SECRETAR GENERAL AL NATO
O altă problemă care ar urma să fie tranșată în urma ședinței CSAT este cea a candidaturii președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO și poziționarea față de Mark Rutte, care are susținerea celorlalte state NATO.
Ungaria și Slovacia au anunțat, marți, că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, un pas important pentru premierul olandez în vederea obținerii funcției politice supreme din Alianța Nord-Atlantică. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliați. Doar România, al cărei președinte Klaus Iohannis candidează de asemenea pentru acest post, se opune în continuare candidaturii lui Rutte, nota Reuters.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiții își menține candidatura pentru șefia Alianței Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după ședința CSAT. Șeful statului a mai precizat că aceste chestiuni le va prezenta prima dată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, după aceea și opiniei publice. „Mâine veți fi integral lămuriți și putem merge mai departe”, a completat Iohannis.
În luna martie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să intre în competiție pentru funcția de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul său ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.
În 22 mai, Iohannis afirma că discuțiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”.
”Nu au avut loc alte discuții pentru ocuparea altei funcții, iar la NATO discuțiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.
