Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, serviciile de consultanță IT, canalele TV cu plată, serviciile de arhitectură și serviciile IT de outsourcing sunt sectoarele cu cel mai înalt grad de concurență în acest an, a declarat luni președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la prezentarea Raportului privind evoluția concurenței în sectoare cheie pentru 2019.
Consiliul Concurenței analizează o serie de sectoare esențiale în baza Indicelui Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) și a gradului de concentrare, scrie News.ro.
”Rezultatele obținute în urma activității de monitorizare a piețelor le-am utilizat pentru determinarea Indicelui Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) în peste 40 de industrii din sectoare esențiale. Analiza indicatorilor de concurență în baza IAPC a evidențiat evoluții pozitive în industriile de producție și comercializare a țigaretelor și a produselor alimentare (retail modern), dar clasamentul general din anii anteriori nu s-a modificat semnificativ. Serviciile din IT, care înregistrau cel mai înalt grad de concurență anul trecut, au fost devansate anul acesta de sectorul comercializării de produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar la polul opus se mențin industria cimentului și serviciile notariale”, a declarat luni președintele Bogdan Chirițoiu.
Pornind de la rezultatele studiului efectuat în baza IAPC, Consiliul Concurenței a evaluat gradul de concentrare, atât la nivel național, cât și prin comparație cu celelalte state membre UE, pentru opt sectoare esențiale care prezintă un risc ridicat de apariție a comportamentelor anticoncurențiale.
”Datele arată că, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail alimentar și bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare, sub mediile europene ale respectivelor sectoare”, adaugă Chirițoiu.
Pentru prima dată, anul acesta autoritatea de concurență a introdus în Raport analiza efectelor economiei colaborative asupra concurenței, având în vedere că tehnologia elimină din ce în ce mai multe bariere și conduce la creșterea calității, rapidității și, în general, a eficienței furnizării bunurilor și serviciilor.
Intrarea pe piața a unor noi competitori inovatori reprezintă o situație dezirabilă
”Din perspectiva politicii de concurență, intrarea pe piața a unor noi competitori inovatori reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurență mai ridicat generează prețuri mai reduse și servicii mai bune pentru consumatorii finali. Tranziția către aceste noi modele de afaceri aduce, însă, și o serie de provocări pentru politica de concurență. Principalele îngrijorări la nivelul autorităților de concurență se referă, în special, la cazurile de abuz de poziție dominantă ale noilor companii, ce ar putea include obligații de natură contractuale, restricții aplicabile terților sau asimetrii importante în ceea ce privește puterea de negociere a părților”, a afirmat Chirițoiu.
Mai mult decât atât, preocupările se extind și asupra controlului concentrărilor economice, mai ales în privința cazurilor de integrare pe verticală a anumitor activități esențiale și utilizarea sistemelor de tip Big Data.
”Analiza realizată la nivelul sectorului bancar evidențiază o tendință de consolidare și de întărire a poziției băncilor mari, deci, de reducere a concurenței. Pe de altă parte, însă, se preconizează expunerea sectorului la o presiune concurențială tot mai mare din direcția segmentului financiar nebancar și a fintech-urilor, creștere alimentată de rolul tot mai important al tehnologiei la nivelul serviciilor financiare. Astfel, am făcut o serie de recomandări menite să promoveze concurența”, mai spune Bogdan Chirițoiu.
Una dintre aceste recomandări se referă la optarea pentru un API (Application Programming Interface) comun al sistemului bancar din România, lucru care ar înlesni accesul terților autorizați (ca de exemplu: fintech-urile) la informațiile financiare ale consumatorilor, în contextul transpunerii directivei care urmează să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare.
”De asemenea, pornind de la precedentul conversiei creditelor francilor elvețieni în lei prin restructurarea în cadrul aceleiași bănci, considerăm că măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazul creditelor refinanțate la o altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât clienților, cât și băncilor și, totodată, ar promova concurența între bănci”, a declarat Chirițoiu.
În ceea ce privește sectorul comercializării cu amănuntul de carburanți, autoritatea de concurență observă caracteristici care nu diferă foarte mult de cele din restul țărilor europene, respectiv o structură de oligopol, un grad ridicat de concentrare (HHI de peste 2.500 și un operator care deține o poziție importantă pe piață), bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piață, transparență relativ ridicată și elasticitate relativ scăzută a cererii în funcție de preț.
”Continuarea proiectului privind evaluarea gradului de concurență în sectoarele esențiale reprezintă o prioritate pentru noi, fiind, de asemenea, o oportunitate de îmbunătățire a instrumentelor și a abordărilor instituției pe baza dezbaterilor generate în mediul academic, în mediul de afaceri, la nivelul autorităților publice sau al mass-media”, subliniază președintele Consiliului Concurenței.
Rezultatele obținute evidențiază faptul că, în ciuda înregistrării celei mai ridicate rate de creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene (pe fondul unor factori de natură internă și structurală, precum creșterea constantă a cererii agregate, dar și a presiunile în creștere la nivelul costurilor de producție), consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai ieftine produse și servicii, mai spune acesta.
Datele arată faptul că, în prima jumătate a anului 2019, economia României a continuat să înregistreze un proces rapid de creștere, în principal, ca urmare a evoluției pozitive a consumului privat și a investițiilor.
