România va demola sau va trece în conservare unele baraje și stăvilare construite pe râuri, în conformitate cu Regulamentul privind restaurarea naturii elaborat de Comisia Europeană.
Regulamentul privind restaurarea naturii impune țărilor UE să elaboreze planuri naționale de restaurare, argumentând că peste un milion de bariere artificiale, de exemplu baraje, deversoare și stăvilare, sunt construite pe râurile Europei, arată Adevărul.
Noile norme vor avea ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale.
„Peste un milion de bariere artificiale, de exemplu baraje, deversoare și stăvilare, sunt construite pe râurile Europei. Râurile cu curgere liberă permit circulația apei, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme și sunt esențiale pentru îmbunătățirea stării apelor din UE și pentru îmbunătățirea biodiversității. Noile norme vor avea ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale.”, se arată în Regulamentul UE, care propune statelor membre să atingă o distanță de 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă până în 2030.
„Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE. Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”, se mai arată în Regulament.
Ministerul Mediului a întoocmit deja un proiect de ordin
Ca atare, Ministerul Mediului a emis un proiect de ordin prin care supune aprobării „Procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor, inclusiv situațiile în care acestea trebuie demolate”.
Proiectul de ordin obligă „deținătorii de orice fel” ai barajelor, stăvilarelor etc să facă pe cheltuiala lor studiile și expertiza necesare trecerii în conservare, postutilizarea sau abandonarea unui baraj, în această din urmă situație fiind posibilă și demolarea construcției.
Proiectul de ordin al ministerului prevede că abandonarea se referă „la barajele care nu mai pot fi exploatate în siguranță, trecute în conservare sau postutilizate, prin decizii ale autorităților, urmare a riscului semnificativ pe care îl prezintă aceste lucrări asupra populației, obiectivelor socio-economice, mediului sau proprietății”.
„Abandonarea unui baraj nu reprezintă părăsirea acestuia de către deținătorul cu orice titlu și neasumarea obligațiilor privind menținerea stării de siguranță a acestuia.
Abandonarea poate fi, de asemenea, decisă de deținătorul cu orice titlu în următoarele situații:
a) în cazul în care barajul induce un risc semnificativ asupra populației, obiectivelor socio-economice, mediului sau proprietății;
b) în cazul în care se constată ineficiența economică a construcției și/sau amenajării din care face parte;
c) în cazul unor modificări ale schemei de amenajare din care face parte barajul și care presupun desființarea sau demolarea acestuia”, se menționează în proiectul de ordin.
Ministerul precizează că abandonarea impune aplicarea unui ansamblu de soluții tehnice, lucrări și măsuri pentru demolarea totală sau parțială a construcției, urmate de lucrări și măsuri de reconstrucție ecologică, care să asigure scurgerea liberă a debitelor lichide și solide, inclusiv a apelor mari, în secțiunea barată inițial.
Soluțiile tehnice, lucrările și măsurile necesare abandonării barajelor se realizează prin grija deținătorului cu orice titlu și trebuie să elimine efectul de biefare artificială creat de lucrarea de barare care se demolează.
În cazul barajelor fără deținător, obligațiile revin autorităților publice locale, care au obligația de preluare a barajelor fără deținător.
