Numeroase provocări economice, geopolitice, sociale și de mediu așteaptă în 2021 lumea, care va fi necesar să se adapteze multiplelor schimbări politice și dorinței de mai multă libertate și democrație a cetățenilor multor țări, cu scopul de a supraviețui crizelor sanitară, economică și de mediu, după un 2020 haotic, incert, plin de răsturnări, dar și de solidaritate și adaptare, relatează Euronews.
2021 este un an crucial pentru Uniunea Europeană (UE), care urmează să implementeze un plan de relansare având la bază un împrumut comun și care este necesar să facă față plecării Regatului Unit, după un an de tranziție și mai mulți ani de negocieri tensionate, arată news.ro.
COVID-19 ȘI VACCIN
Acest an urmează să fie marcat de apariția unor noi vaccinuri împotriva covid-19.
Regatul Unit a fost prima țară din lumea occidentală care a aprobat un vaccin în lupta împotriva noului coronavirus.
Însă multe întrebări rămân fără răspuns: ce imunitate vor dobândi persoanele vaccinate? Câți oameni vor fi de acord să se vaccineze? Va permite vaccinarea o întoarcere la o viață ”normală”?
Considerate remediul tuturor relelor de către guvernele din întrega lume, aceste vaccinuri dezvoltate într-un timp-record alimentează temeri și mai multă neîncredere în anumite țări, spre deosebire de altele.
O altă întrebare este dacă întreaga planetă va avea acces la vaccinuri sau dacă distribuirea lor va reflecta inegalitățile dintre țările bogate și țările sărace.
Aceste vaccinuri vor reprezenta cel mai mare test al solidarității la nivel mondial și vor demonstra sau nu capacitatea marilor puteri de a asigura un acces echitabil la ele.
BIDEN ȘI SCHIMBAREA
2021 va fi, de asemenea, anul schimbării promise în Statele Unite.
Instalarea lui Joe Biden la putere, la 20 ianuarie, în pofida faptului că Donald Trump nu pare să vrea să-și recunoască înfrângerea în alegeri, va marca o revenire a democraților la putere, după ani de mandat trumpist, marcat de rezultate bune în domeniul economic, dar și de o agravare a disensiunilor care sfâșie America.
Noul președinte american are de înfruntat numeroase provocări - oprirea unei pandemii care a ucis sute de mii de oameni și reconcilierea unei țări bântuite în continuare de rasism și inegalități.
Pe plan internațional, relațiile cu Europa se vor relaxa, oare, iar noul președinte american va pune el capăt războaielor comerciale?
Pe fond, nimic nu va fi ușor, iar în privința metodei urmează să aibă loc o schimbare, odată cu revenirea la multilateralism. Un exemplu în acest sens este revenirea promisă a Statelor Unite în Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice.
VOR RĂMÂNE MODIFICĂRILE CLIMATICE ÎN CENTRUL ÎNGRIJORĂRILOR ȘI DECIZIILOR?
Acest acord de luptă împotriva încălzirii globale din 2015 a împlinit în decembrie 2020 cini ani.
Uniunea Europeană a decis, cu ocazia acestei aniversări, să-și revizuiască în creștere obiectivele reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Însă ONG-urile consideră că este vorba despre praf în ochi și despre anagajamente insuficiente în susținerea Acordului de la Paris.
Alt subiect care va testa capacitatea Comisiei Europene de a se reforma în profunzime sunt migrația și azilul.
În 2020, incendiul din tabăra Moria, în Grecia, a scos la lumină eșecul sistemului.
După ani de tergiversări și în contextul în care țări ca Italia, Spania, Grecia și Malta se plâng de o lipsă a repartizării efortului pe continent, noul pact al migrației și azilului vizează să le facă pe statele membre UE mai solidare unele cu celalte, cu scopul de a evita o concentrare a unor populații de migranți în unele dintre aceste state, de a consolida lupta împotriva migrației ilegale și de a proteja operațiunile de salvare ale ONG-urilor.
RELANSARE ECONOMICĂ DUPĂ HAOS?
Pe frontul economic, ”haos” este cuvântul folosit adesea pentru a caracteriza 2020, iar ”incertitudine” este cuvântul-cheie al începutului lui 2021.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la creșterea și la relansarea economice din 2021, care ar putea avea nevoie de mai mult timp decât se prevederea pentru a avea loc.
Apariția vaccinurilor ar putea fi vesta de salvare de care are nevoie economia, însă planurile de relansare colosale lasă o notă foarte piperată. Țări deja îndatorate se îndatorează și mai mult, inegalitățile se adâncesc, iar efectele crizei nu se vor estompa cât ai pocni din degete.
Europa a reușit să se pună de acord asupra unui plan de relansare în baza unui împrumut comun - o premieră pe continentul european -, însă plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 1 ianuarie continuă să alimenteze îndoieli în numeroase sectoare.
În contextul în care încrederea între Londra și Bruxelles a fost pusă la grea încercare în lungi ani de negocieri, acest Brexit constituie o provocare și pentru UE. Cei 27 vor trebui să se obișnuiască cu acest nou partener, care le-ar putea fi, totodată, un nou concurent.
AGENDA LUI 2021
Ianuarie va fi, așadar, încărcat, în contextul sfârșitul perioadei tranziției Brexitului, și va marca divorțul definitiv și începutul unei noi ere a relațiilor între Cei 27 și Regatul Unit.
În Statele Unite, mulți speră de asemenea la o nouă eră, după ce Joe Biden va depune jurământul la 20 ianuarie și va deveni, la vârsta de 78 de ani, al 46-lea președinte al Statelor Unite. Însă, din cauza covid-19, fără mulțimile de odinioară din fața Casei Albe.
Multiple mize politice sunt de urmărit, în lunile următoare.
În Bulgaria urmează să aibă loc alegeri legislative, după luni de manifestații în masă împotriva corupției în a doua parte a lui 2020.
Alegeri prezidențiale urmează să aibă loc în Kosovo, după demisia în 2020 a președintelui Hashim Thaci, judecat la Haga de ”crime de război” și ”crime împotriva umanității”.
La 6 mai, scoțienii sunt chemați la urne. Majoritatea scoțienilor a votat împotriva Brexitului. Rezultatul referendumului Brexitului în Scoția, alegerile lui Boris Johnson și felul în care acesta a gestionat pandemia au consolidat rândurile susținătorilor independenței. Premierul separatist Nicola Sturgeon cere un nou referendum pe tema autodeterminării la începutul noii legislaturi
În mai au fost reprogramate mari întâlniri internaționale.
Forumul Economic de la Davos (WEF) urmează să aibă loc - nu la Davos - ci în Singapore.
Tot în mai ar urma să aibă loc concursul Eurovision.
În iunie, Iranul își alege noul președinte. După două mandate, moderatul Hassan Rohani urmează să plece de la putere, în contextul în care Republica islamică continuă să se confrunte cu o gravă criză economică, în urma reimpunerii și consolidării sancțiunilor americane în dosarul nuclear.
De aceste alegeri legislative și de președinția lui Joe Biden depind eventuale negocieri în dosarul nuclear iranian, în contextul în care Teheranul s-a retras din numeroase obligații pe care și le-a asumat prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
Două luni mai tâziu, americanii marchează o comemorare tristă - 20 de ani de la atentatele de la 11 seprembrie 2001.
Septembrie urmează să fie marcată, de asemenea, de alegeri legislative cruciale în Rusia, după un 2020 marcat, între aletele, de modificări constituționale și de tentativa de otrăvire cu noviciok a opozantului Aleksei Navalnîi.
Înaintea alegerilor din Cehia din octombrie, evenimentul care va marca sfârșitul lui 2021 va avea loc în Germania.
Noua majoritate rezultată în urma alegerilor legislative germane de la 26 septembrie va desemna noul cancelar, succesorul Angelei Merkel. După 16 ani de putere, ea se bucură de popularitate, un caz-școală în Europa pe timp de criză.
