Tehnologia evoluează continuu, indiferent dacă o percepem ca atare sau nu, ori dacă ritmul schimbării este mai lent sau mai alert. La fel, evoluția tehnologică a fost prezentă în fabricile din toate ramurile de când există conceptul de industrie.
Progresul tehnologic a tras după el întotdeauna aceeași factori. A eficientizat procesul de producție, a scăzut costurile și a pus în dificultate elementul uman – angajații au trebuit întotdeauna să se adapteze tehnologiilor noi sau să-și schimbe specializarea.
Linia de producție, mașinăriile de orice fel care au adus un anumit nivel de automatizare sau calculatoarele și dispozitivele mobile sunt câteva din etapele cele mai recente de ale progresului tehnologic în domeniul business-ului.
Însă, deja prezentul și, mai ales, viitorul apropiat par să aducă congruența unor tehnologii importante care să creeze un pas mult mai mare în viitor decât orice avans de până acum. Așa-numiții roboți, potențiala conectarea la internet a oricărei mașinării (Internet of Things), printarea 3D, realitatea virtuală și augmentată – toate acestea sunt la un pas de a produce un impact major în viața tuturor, inclusiv în cadrul proceselor de producție și lucru.
“Este mai ieftin să cumperi un braț robotic de 35.000 de dolari, decât să plătești cu 15 dolari pe oră un angajat pentru împachetarea cartofilor prăjiți” este una dintre declarațiile definitorii pentru ceea ce va urma, declarație făcută anul trecut de un fost executiv McDonald’s, Ed Rensi.
Și, pe bună dreptate, roboții sunt cotați la ora actuală ca având potențialul de a crea cel mai mare impact în industrie. Și nu sunt doar un concept desprins din science-fiction, ci o realitate care a început să fie deja vizibilă.
Changying Precision Technology, o companie chineză din Dongguan City, a înlocuit aproximativ 90% din cei 650 de oameni care construiau telefoane mobile cu roboți. Cu o forță de muncă alcătuită din 60 de oameni și 60 de brațe robotice, productivitatea muncii a crescut cu 250%, iar defectările cu scăzut cu 80%.
Foxconn, unul dintre cei mai importanți furnizori de componente pentru iPhone, a investit în perioada 2014 – 2016 peste jumătate de miliard de dolari în automatizarea celor peste 500 de fabrici pe care le deține. Într-o singură fabrică au fost înlocuiți 60.000 de oameni cu echipamente automatizate.
Adidas, celebrul producător de echipamente sportive, va începe să vândă anul acesta primele produse realizate în întregime de roboți. Speedfactory, cum este numită fabrica în care vor fi produse primele echipamente sportive Adidas cu ajutorul roboților, va reprezenta și revenirea producției Adidas pe pământ german, după 20 de ani în care aceasta a avut loc în Asia.
Adidas va cheltui 5 euro pe oră pentru funcționarea unui robot. Costul cu angajații era de 10 euro pe oră în Asia și de 50 de euro pe oră în Germania.
IoT (Internet of Things) este o tehnologie care, cu toate problemele de securitate de care suferă în acest moment, are potențialul de contribui consistent la avansul tehnologic în procesul de producție.
Această tehnologie permite operarea roboților și a diverselor mașinării automatizate de la distanță de către un angajat. Spre exemplu, acesta poate opera un braț robotic într-un spațiu în care prezența omului ar fi imposibilă.
De asemenea, foarte important va fi și protocolului M2M (Machine-to-Machine). Acesta este folosit de către echipamentele robotizate pentru a comunica între ele. Astfel, așa-numiții roboți se pot coordona pentru realizarea unor sarcini complexe.
Dincolo de automatizare, există și tehnologia care vine în sprijinul angajaților. Realitatea augmentată și cea virtuală, dacă sunt implementate particularizat pentru nevoile specifice ale unui producător, pot contribui din plin la eficientizarea angajaților.
De exemplu, după doi ani de absență, Alphabet X a relansat ochelarii inteligenți Glass. Doar că acum sunt dedicați exclusiv domeniului business și nu se mai numesc Google Glass, ci Glass Enterprise Edition.
AGCO, un producător de echipamente agricole, a constatat că Glass a contribuit la reducerea timpul de producție cu 25%. Firma de curierat DHL a livrat pachetele mai eficient cu 15% când au fost folosiți ochelarii, iar într-un spital american doctorii au petrecut cu 20% mai puțin timp pentru completarea formularelor.
La fel de interesant este și cazul celor de la General Electric. Cu o aplicație construită special pentru inginerii companiei, numită Upskill, aceștia vedeau prin Glass un manual virtual cu indicații tehnice, fiind scutiți de căutarea permanentă într-o carte. Practic, realitatea augmentată folosită de Glass le permite inginerilor să consulte un manual virtual suprapus planului fizic.
Fabrici cu tehnologii de ultimă oră apar în din ce în ce mai multe regiuni ale lumii, însă nu există niciun motiv ca acestea să se limiteze doar la suprafața Pământului. În fapt, există nevoi specifice de producție care sunt mult mai bine realizate în spațiu.
De exemplu, producerea artificială a celulelor stem se poate realiza mult mai eficient în spațiu decât pe Pământ. Trei companii, nScrypt (producătorul printerul 3D care creează celule stem), Bioficial Organs (furnizorul de cerneală specială), Techshot (cel care realizează procesul propriu-zis) vor să facă acest lucru până în 2019 la bordul ISS (International Space Station).
Microgravitația, în care oamenii și obiectele plutesc de parcă nu au masă, este mult mai potrivită (și, aparent, chiar mai ieftină) pentru crearea artificială a celulelor stem decât condițiile de la sol.
Recent, s-a inaugurat și în România o astfel de fabrică high-tech. Liderul mondial al industriei de tutun, Philip Morris International, a investit 490 de milioane de euro într-o fabrică care va dezvolta produse din tutun cu potențial de risc redus.
Procesul de modernizare a început anul acesta prin instalarea de tehnologii noi și se va finaliza peste trei ani prin extinderea cu încă o secție de procesare a tutunului.
În fabrica de la Otopeni se vor produce rezervele HEETS pentru dispozitivul revoluționar IQOS, care încălzește tutunul în loc să-l ardă. Această fabrică va crea aproximativ 300 de noi locuri de muncă, pe lângă cele 670 existente.
Ideea generală care reiese din toate aceste exemple este că progresul tehnologic al fabricilor atrage după sine avantaje importante, precum eficientizarea producției, reducerea greșelilor de manufacturare și costuri reduse.
Într-un studiu realizat recent în Statele Unite în cadrul companiilor care au adoptat tehnologii amintite, 82% dintre acestea au raportat creșterea eficienței. Numărul de defecte a scăzut la jumătate, iar satisfacția exprimată a consumatorilor a crescut cu 45%.
Fabricile viitorului pot aduce și mai mult de eficientizare și reducere a costurilor. Pot fi folosite pentru cercetare și experimentare dacă sunt personalizate pentru task-uri specifice.
Pe de altă parte, nu trebuie ignorate nici dereglările pe care acest progres îl poate aduce pe piața forței de muncă. Multe dintre job-urile actuale nu vor mai exista. În schimb, trendul general este de crearea a noi locuri de muncă în alte domenii, ceea ce presupune recalificarea angajaților.
