Cu războiul la graniță, inspectoratele pentru situații de urgență din întreaga țară au început verificarea adăposturilor civile. Sunt puține și prost echipate. Dar interesul românilor pentru aceste buncăre crește de la o zi la alta.
Spațiile care în cazul unei urgențe majore ar face diferența dintre viață și moarte pentru sute de mii de oameni
Într-un complex de blocuri din sectorul 1 al Capitalei, locatarii spun că au început deja pregătirea. S-au ocupat de amenajarea spațiilor subterane care le-ar putea salva viețile. Teoretic, de acest lucru ar fi trebuit să se îngrijească municipalitatea, arată Prima TV.
În mod normal, într-un astfel de adăpost ar trebui să găsim instalații sanitare, toalete și guri de evacuare. Astfel încât, dacă imobilul se prăbușește, oamenii să poată fi evacuați în siguranță.
Conform normativelor, buncărele ar trebui să aibă pereți de beton armat groși de 40 de centimetri și un planșeu de 20 de centimetri.
În caz de război, locatarii trebuie să elibereze adăpostuile, transformate acum în spații de depozitare, în cel mult 24 de ore și să le pună la dispoziția ISU. Spațiile ar trebui să existe în toate blocurile cu mai mult de 4 etaje. Realitate este însă alta.
Statisticile oficiale arată că numărul adăposturilor este unul redus. Cele mai multe sunt în Capitală, peste 1.500 de spații. În acestea încap însă maximum 330.000 de persoane. La nivel național vorbim de un total de aproximativ 4.500 de astfel de spații.
Buncărele trebuie și dotate cu un minimum de produse de primă necesitate.
Există însă și județe întregi unde, în cazul unei urgențe majore, populația nu ar avea unde să se adăpostească. Spre exemplu, în Ialomița sau Vrancea există doar 13 buncăre.
