Încălzirea globală are ca efect reducerea vitezei vântului în Europa pe perioada verii, ceea ce pune și mai multă presiune pe sistemele energetice ale Bătrânului Continent, care se confruntă cu o creștere semnificativă a consumului de electricitate pentru aer condiționat și climatizare în timpul perioadelor de caniculă din sezonul cald, potrivit unui studiu recent, citat de Bloomberg.
Fenomenul este determinat de creșterea temperaturilor atât la sol, cât și în troposferă, stratul atmosferic cel mai apropiat de suprafața pământului, spune cercetătorul climatolog Gan Zhang, de la Universitatea din Illinous Urbana-Champaign.
Scăderea vitezei vântului este prognozată să se cifreze la mai puțin de 5% pentru intervalul 2021-2050, însă chiar și o diminuare de proporții mici a acesteia este de natură să ducă la variații majore ale producției de energie eoliană, cu efecte dramatice în privința prețurilor angro.
Asta ridică o problemă mare țărilor europene care au renunțat sau sunt pe cale să renunțe la producția constantă de energie pe cărbune și nucleară în favoarea regenerabilelor intermitente și, paradoxal, riscă să pună în pericol obiectivele climatice de decarbonare ale UE.
Efectele extrem de puternice ale declinului vitezei vântului pun în evidență o prefacere fundamentală în Europa, respectiv trecerea de la o piață a energiei dependentă de temperaturi la una determinată de accesibilitatea vântului și a soarelui, spune Christopher Vogel, cercetător în domeniul energiei din vânt și valuri marine la Universitatea din Oxford.
El arată că noile cercetări privind dispariția vântului în intervale lungi pe perioada verii se coroborează cu alte studii, care sugerează că efectul schimbărilor climatice asupra vântului va deveni semnificativ din punct de vedere statistic în a doua jumătate a secolului. Este însă neclar deocamdată în ce fel va fi afectată în viitor producție de energie de modificarea vitezei medii a vântului, iar o parte din incertitudine ține de faptul că nu există suficiente date istorice de încredere pentru modelare climatică, potrivit lui Vogel, care a studiat ″seceta eoliană″ britanică din 2021, ce a obligat UK să repornească termocentrale pe cărbune scoase din exploatare.
Măsurătorile de vânt sunt extrem de localizate și de dependente de factori individuali, topografici și de alte tipuri, printre care prezența și înălțimea clădirilor, inclusiv a parcurilor eoliene înseși.
În pofida insuficienței datelor, producția de energie eoliană a Europei dă deja semne de declin din cauza factorilor climatici, consideră Ivan Fore Svegaarden, de la firma norvegiană TradeWpower AS, care furnizează consultanță meteorologică și climatică pentru traderii de energie.
″Presiunile mari apar mai des și durează mai mult″, punctează el, arătând că politicile energetice europene s-au bazat prea mult pe energia eoliană pentru îndeplinirea țintelor climatice ale UE.
Atât Zhang, cât și Vogel, sugerează că Europa va trebui să fie mai creativă în ceea ce privește dezvoltarea producției de energie regenerabilă, printr-o dispersie teritorială mai bună a centralelor de generare, prin construirea mai multor linii de interconexiune și prin instalarea de surse de back-up (unități de producție de energie în bandă și sisteme de stocare), pentru a face față provocărilor aduse de declinul energiei eoliene.
După cum a relatat Profit.ro, în România, zilele cu vânt puternic și constant, propice pentru producția de energie eoliană, au fost rare anul trecut. Potrivit datelor Transelectrica, centralele românești de producție de curent electric din vânt au generat la o putere medie zilnică de cel puțin 1.000 MW în mai puțin de o treime din zilele intervalului 1 ianuarie – 10 decembrie 2024, adică în 106 zile din 345. Producție eoliană la o putere medie zilnică de peste 1.500 MW a fost consemnată în România în sub 10% din perioadă, respectiv în 30 de zile din 345.
Asta în condițiile în care puterea instalată totală a centralelor eoliene românești este de aproape 3.100 MW, conform Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Per total, în 2024, producția de energie eoliană a României a scăzut cu aproape 17% față de 2023, la circa 6,36 milioane MWh, a transmis recent Institutul Național de Statistică (INS).
