Comisia Europeană atrage atenția, la rândul său, că Ordonanța de Urgență 114/2018 crește riscul ca unii administratori de fonduri de pensii să iasă din România, iar slăbirea Pilonului II va afecta piața de capital românească, care este deja subdezvoltată. La începutul săptămânii, și economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a avertizat că ordonanța riscă să doboare Pilonul II al fondurilor de pensii și că mulți administratori de fonduri de pensii s-ar gândi să se retragă.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Tot astăzi, însă, o atenționare similară a venit chiar de la Bruxelles.
"Contribuțiile la Pilonul II de pensii, care ar fi trebuit majorate progresiv până la 6% din salariile brute în 2016, au fost de doar 5,1% în 2017 și reduse la 3,75% în 2018. Ordonanța 144/2018, adoptată în decembrie, a făcut ca acest pilon să fie opțional, angajații având acum posibilitatea să renunțe după 5 ani de contribuții la acest pilon și să transfere contribuțiile viitoare către Pilonul I. Ordonanța majorează semnificativ cerințele minime de capital pentru managerii de fonduri de pensii și reduce comisionul de contribuție de la 2,5% la 1%. Din acesta, companiile care administrează fondurile pot reține doar 0,2%, 0,5% fiind trasferat către Casa de Pensii, iar 0,3% către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aceste schimbări fac ca mediul în care operează companiile ce administrează fonduri de pensii să fie puternic imprevizibil, afectând negativ rezultatele financiare ale acestora și crescând probabilitatea ca acestea să iasă de pe piață. Acest lucru sporește, de asemenea, percepția generală legată de un cadru legislativ imprevizibil", scrie Comisia Europeană.
Totodată, Comisia avertizează că avantajul bugetar pe termen scurt din reducerea transferurilor către Pilonul I se va risipi pe termen lung, în timp ce venitul pensionarilor va fi mai puțin diversificat.
"Reducerea transferurilor, urmată de retragerea probabilă a unor angajați care vor opta exclusiv pentru Pilonul I, va reduce deficitul bugetar pe termen scurt. Totuși, acest câștig bugetar se va disipa pe termen lung, în condițiile în care contribuții sociale deturnate vor fi acompaniate de obligația de a plăti pensiile corespunzătoare în viitor, Mai mult, schimbările la PIlonul II vor rezulta probabil într-un venit și mai puțin diversificat aferent pensiilor, ceea ce va supune pensiile unor riscuri politice și demografice și mai mari. Slăbirea Pilonului II poate afecta devoltarea pieței de capital. Fondurile de Pilon II au investit circa 8,3 miliarde de lei în acțiuni, în special pe plan intern. Această sumă reprezintă circa 5% din capitalizarea BVB. În 2016, aceste fonduri erau printre performerii de top din regiune. Comparația directă cu performanța Pilonului I nu este posibilă având în vedere că plățile din cadrul Pilonului I sunt rezultatului unei decizii mai degrabă politice decât investiționale. Fondurile de pensii pot sprijini dezvoltarea piețelor de capital și creșterea investițiilor, atunci când activele pe care le administrează sunt lăsate să crească, iar predictibilitatea mediului legislativ este favorabilă investițiilor pe termen lung", afirmă Comisia.
CITEȘTE ȘI Șeful World Pensions Council: Prin fondurile de pensii, clasa de mijloc din România poate controla avuția țării. Nu este lăsată pe mâna lui George Soros sau Goldman Sachs
Probabilitatea ca unele fonduri de pensii să iasă de pe piață din cauza măsurilor recent adoptate ar putea lăsa România fără o sursă de finanțare a investițiilor, restrângând astfel dezvoltarea viitoare a unei piețe de capitală care este în prezent "mai degrabă mică și dezvoltată", mai avertizează Bruxellesul.