Guvernul a aprobat astăzi reorganizareea ANAF, pregătită de mai mult timp, printre măsuri fiind introducerea de structuri județene Antifraudă, care vor deveni operaționale de la 1 ianaurie 2025, suplimentarea numărului de posturi de vicepreședinți ANAF de la 2 la 3 (noul vice se va ocupa de digitalizare), posibilitatea de a achiziționa mașini și mobilier pentru structurile de control din ANAF și Vamă, introducerea unei funcții specifice și a unor posturi noi de conducere la Antifraudă, precum și reorganizarea DGAMC, direcția ANAF pentru mari contribuabili, de unde conducerea Fiscului l-a detașat din funcția de director pe Ionuț Mișa. Inspectorii Antifraudă pierd dreptul legal de a purta arme (nu au avut niciodată în dotare), în urma unei modificări de ultimă oră a ordonanței, în ședința de Guvern, dar vor putea cere sprijin Poliției și Jandarmeriei.
Un alt aspect este menținerea în proiectul care a intrat în ședința de Guvern a referirii la dotarea cu armament a personalului Antifraudă. Subiectul a fost dezbătut intens în urmă cu câteva săptămâni, deși posibilitatea de a dota cu armament inspectorii Antifraudă era prevăzută în legislație încă de la înființarea direcției, în 2013. Inspectorii Antifraudă nu au primit niciodată armament, chiar dacă legea permitea acest lucru. Surse guvernamentale au precizat pentru Profit.ro că modificarea referitoare la armament a fost eliminată nu doar din proiect, dar și din legislația existentă.
În ședință, Guvernul a modificat proiectul de ordonanță, astfel că acesta elimină inclusiv din legislația actuală referirea la portul de armă pentru Antifraudă. O noutate este și mențiunea explicită că Antifrauda poate cere sprijinul Poliției sau Jandarmeriei pentru acțiunile pe care le desfășoară (cooperare între instituții exista, probabil, și până acum).
Noua formă referitoare la portul de armă
2) La art. II, punctul 5 din proiectul de OUG, alineatul (1) al art.5 se modifică în sensul eliminării sintagmei ”după caz, armament” și se reformulează după cum urmează:
”(1) Personalul Agenției din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală care ocupă funcții publice specifice poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane și alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecție și comunicare, care se atribuie gratuit. În realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul care ocupă funcții publice specifice poate îmbrăca ținuta civilă. Personalul Agenției din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală în timpul acțiunilor speciale cu risc beneficiază de suportul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române sau, după caz, al Inspectoratului General al Poliției Române, la solicitarea președintelui Agenției ”.
Trebuie precizat că reorganizarea ANAF de acum nu este reorganizarea în baza legii 296, din toamna anului trecut, care prevedea desființarea unor posturi neocupate și restructurarea unor funcții, cum este cea de șef birou. Acea reorganizare, va avea loc la o dată ulterioară, termenul limită din prezent fiind de 30 iunie.
Modalitatea de reorganizare a Direcției generale de administrare a marilor contribuabili (DGAMC), pierderea personalitatii juridice si functionarea ei ca direcție generală în cadrul ANAF se va realiza prin fuziune. Fuziunea se va face prin absorbția DGAMC de către ANAF. Posturile și personalul aferente DGAMC vor fi preluate pe bază de protocol, în condițiile legii, în cadrul aparatului propriu al ANAF. Astfel, DGAMC nu va mai avea buget propriu, iar servicile suport ale direcției vor fi intregrate cu cele ale ANAF.
"Sunt popuse o serie de măsuri de reorganizare a ANAF, structuri teritoriale ale Antifraudă, în special operaționalizarea cu 1 ianuarie 2025 a structurilor teritoriale județene. Un alt set de măsuri este cel cu referire la baza materială a ANAF, să aibă mai multă eficiență în combaterea evaziunii, iar un al treilea set de măsuri este descentralizarea direcției de mari contribuabili (DGAMC), pentru ca inspecțiile fiscale să se desfășoare cu o anumită operativitate", a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în deschiderea ședinței de Guvern.
Măsuri de reorganizare la nivelul ANAF (pe scurt)
1. înființarea celui de-al treilea post de vicepreședinte al ANAF,
2. renunțarea la personalitatea juridică și preluarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili la nivelul aparatului propriu al ANAF,
3. înființarea funcțiilor publice specifice de execuție de inspector antifraudă, dar și a funcțiilor publice specifice de conducere de inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector șef direcție antifraudă, inspector șef serviciu antifraudă,
4. introducerea unor reglementări referitoare la atragerea răspunderii potrivit legii în cazul divulgării secretului de serviciu,
5. completarea art. 5 din OG nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu un nou alineat referitor la achiziționarea de autoturisme de către autoritățile subordonate Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale. Totodată se propune reglementarea ca achiziția acestor autoturisme să se efectueze prin sistemul centralizat al ONAC.
6. derogare de la OUG nr. 34/2023, în sensul că în anul 2024 autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale pot achiziționa autoturisme autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 109/2014, precum și mobilier și aparatură birotică, așa cum sunt prevăzute în grupa 3 "Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale", subgrupele 3.1. "Mobilier" și 3.2. "Aparatură birotică" din cadrul Hotărârii Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum și obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spațiilor cu destinația de birou.
7.Completarea Anexei 51 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin introducerea funcțiilor publice specifice cu statut special din cadrul Autorității Vamale Române.
8. Introducerea unei reglementări care să ofere posibilitatea creerii cadrului necesar pentru asigurarea unei coordonări unitare a structurilor juridice de la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, inclusiv al administrațiilor județene/ de sector.
9.Alinierea drepturilor salariale ale personalului din cadrul unităților subordonate Ministerului Finanțelor la nivelul de salarizare pentru funcțiile din cadrul ANAF, unitate subordonată MF.
Modificări aduse în ședința de Guvern față de proiectul pus în dezbatere publică
1) La art. II, punctul 2 din proiectul de OUG, alineatul (11) al art.3 se modifică și completează după cum urmează:
”(11) În cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală funcționează structuri teritoriale județene cu sediul la nivelul județelor din aria de activitate a acestora, astfel cum sunt stabilite prin hotărârea Guvernului de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene are loc începând cu data de 01 ianuarie 2025.”
2) La art. II, punctul 5 din proiectul de OUG, alineatul (1) al art.5 se modifică în sensul eliminării sintagmei ”după caz, armament” și se reformulează după cum urmează:
”(1) Personalul Agenției din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală care ocupă funcții publice specifice poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane și alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecție și comunicare, care se atribuie gratuit. În realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul care ocupă funcții publice specifice poate îmbrăca ținuta civilă. Personalul Agenției din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală în timpul acțiunilor speciale cu risc beneficiază de suportul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române sau, după caz, al Inspectoratului General al Poliției Române, la solicitarea președintelui Agenției ”.
3) La art. V din proiectul de OUG se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul conținut:
(2) Divulgarea fără drept a informațiilor referitoare la riscul fiscal rezultate din utilizarea modulelor informatice de antifraudă prin care sunt identificate acte și fapte potențiale de evaziune fiscală sau informații referitoare la impozite și taxe neîncasate la bugetul general consolidat, care constituie secret de serviciu, de către personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care, în exercitatea atribuțiilor de serviciu, are acces la acest tip de informații atrage răspunderea penală potrivit art. 304 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare
4) La art. X, alineatele (2) și (6) din proiectul de OUG se modifică și se completează după cum urmează:
Art. X (2) Autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale transmit Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, denumit în continuare ONAC, în vederea organizării procedurii/procedurilor de atribuire, necesitățile privind achiziționarea produselor prevăzute la art. IX, precum și bunurile prevăzute la art. XII încadrate în grupa 3 ”Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”, însoțite de specificațiile tehnice prin care sunt descrise respectivele produse, precum și alte informații care descriu necesitățile în cauză, inclusiv o valoare estimată orientativă pe fiecare produs în parte, aceasta urmând a fi confirmată/revizuită prin procesul de cercetare și consultare a pieței desfășurat de ONAC.
(6) Monitorizarea procesului de implementare a acordurilor-cadru încheiate pentru achizițiile centralizate ale produselor prevăzute la art. IX, precum și ale bunurilor prevăzute la art. XII încadrate în grupa 3 ”Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” se realizează de către ONAC. În acest sens, autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale în numele cărora s-au realizat achizițiile centralizate prevăzute la acest articol au obligația de a pune la dispoziția ONAC contractele subsecvente atribuite, precum și orice alte informații aferente implementării acestora, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la semnare, respectiv de la solicitarea lor de către ONAC.
5) Art. XI din proiectul de OUG se modifică și se completează după cum urmează:
Art. XI Modul de lucru aferent pregătirii, organizării și derulării procedurilor de atribuire pentru achizițiile centralizate de produse prevăzute la art. X, precum și ale bunurilor prevăzute la art. XII încadrate în grupa 3 ”Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” alături de termenele aferente activităților asociate și mecanismul decizional care stă la baza aprobării strategiilor de contractare și a documentațiilor de atribuire, se stabilesc prin protocol de colaborare, care se încheie în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
6) După art. XIII, se introduce un nou articol, art. XIV cu următorul cuprins:
Art. XIV (1) Până la operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene prevăzute la art.II, punctul 2, Direcția generală antifraudă fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală va continua să își desfășoare activitatea la nivel regional, în mod similar organizării actuale .
(2) Până la operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene prevăzute la art.II, punctul 2, Agenția Națională de Administrare Fiscală va desfășura, prin direcțiile de specialitate, următoarele activități specifice:
a) reorganizarea direcțiilor regionale antifraudă fiscală pentru a asigura funcționalitatea și operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene, inclusiv prin redistribuirea personalului de specialitate existent pe județe, precum și prin organizarea procedurilor de recrutare prin concurs a personalului necesar,
b) organizarea procedurilor legale pentru dotarea cu autoturisme și cu bunuri, inclusiv achiziționarea acestora, necesare funcționării structurilor antifraudă teritoriale județene .
(3) Până la operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene prevăzute la art.II, punctul 2, Agenția Națională de Administrare Fiscală va întreprinde și oricare alte măsuri necesare, inclusiv proceduri, pentru a asigura funcționarea structurilor județene .
Schimbări la ANAF, conform proiectului
La nivelul Agenției se înființează un nou post de vicepreședinte care va coordona în mod direct activitatea de digitalizare a instituției, având în vedere dimensiunile și complexitatea activității ANAF în vederea eficientizării procesului aferent și asigurării unui circuit informațional decizional care să asigure o mai mare coerență decizională, dar și pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaționale) raportat la rezultatele obținute, obiectivele principale pe linia digitalizării neputând fi realizate fără o susținere consistentă și performantă din partea unui management dedicat.
În vederea respectării inițiativelor strategice ale Agenției, este nevoie să fie adoptate toate măsurile necesare pentru consolidarea capacității administrației fiscale de a colecta taxele la bugetul general consolidat în mod special prin digitalizare.
Noul post va fi obținut prin desființarea unui post vacant existent în cadrul ANAF și înființarea unui post de vicepreședinte ANAF, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primministrului, care va exercita atribuțiile delegate de președintele Agenției.
Începând cu data de 1 aprilie 2024, în cadrul aparatului propriu al ANAF va funcționa Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, organ fiscal a cărui competență de administrare fiscală se stabilește în condițiile legii.
Modalitatea de reorganizare a Direcției generale de administrare a marilor contribuabili, pierderea personalității juridice si functionarea ei ca direcție generală în cadrul ANAF se va realiza prin fuziune. Fuziunea se va face prin absorbția Direcției generale de administrare a marilor contribuabili de către ANAF. Posturile și personalul aferente Direcției generale de administrare a marilor contribuabili vor fi preluate pe bază de protocol, în condițiile legii, în cadrul aparatului propriu al ANAF.
Statut special pentru angajații Antifraudă
Personalul din cadrul structurii specializate - respectiv Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF)- este direct implicat în procesul de prevenire și combaterea actelor și faptelor de evaziune și fraudă fiscală. Pentru a permite îmbunătățirea structurii de control operativ privind lupta împotriva evaziunii și fraudei fiscale, se impune ca pentru această activitate personalul să fie specializat, având în vedere faptul că în activitatea DGAF există arii operaționale și strategice ale Agenției care pot fi îmbunătățite pentru atingerea unei performanțe și eficacități optime a organizației.
Se propune în acest sens revenirea la utilizarea unei funcții publice specifice structurii de antifraudă, respectiv funcția de inspector antifraudă care să susțină și să reflecte într-o o manieră consistentă dezvoltarea activității, cu modificarea în mod corespunzător a cadrului legal aplicabil funcției publice și funcționarilor publici.
Potrivit prevederilor legale, organele de control din cadrul DGAF sunt în permanență la dispoziția serviciului. Astfel această structură poate interveni operativ prin controale antifraudă ori de câte ori starea de fapt o impune, fiind binecunoscut că faptele de evaziune fiscală sunt premeditate, autorii acestora putând acționa oricând și oriunde în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Atribuțiile și datele corespunzătoare operaționalizării sistemelor RO e - Transport și RO e-Sigiliu și având în vedere, totodată, noile reglementări legale privind prevenirea și combaterea unuor activități economice ilicite, există premisa ca numărul de acțiuni operative de control să crească exponențial, fiind necesară o consolidare a funcției ocupate de personalul care efectuează control antifraudă.
Obligațiile specifice, suplimentare comparativ cu alte funcții generale din cadrul ANAF, precum punerea permanentă la dispoziția serviciului, portul de armament și de uniformă necesită reglementarea unor drepturi corelative printr-un statut special, aprobat prin lege.
Astfel, pot fi perfecționate cerințele profesionale și de integritate, dar și alte aspecte esențiale pentru asigurarea unei stabilități instituționale, ca premisă pentru eficientizarea activității DGAF și atingerea obiectivului strategic al ANAF pe linia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.
Importanța respectării secretului fiscal este o cerință fundamentală care asigură funcționarea corectă a sistemului administrării fiscale, secretul fiscal fiind o informație cu un grad sporit de confidențialitate. De asemenea, este oportun a se alinia legislația cu evoluția tehnologică în contextul creșterii importanței soluțiilor digitale în societatea românească, fiind astfel necesară o extindere a modalităților de colectare a consimțământului la variante actuale, mai eficiente, extrem de sigure și de rapide, în acord cu evoluția tehnologică. În acest sens se propune introducerea în cuprinsul actului normativ a unei reglementări referitoare la faptul că nerespectarea secretului fiscal de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu are acces la informații care constituie secret fiscal potrivit legii, atrage răspunderea potrivit legii.
e-Sigiliu
Sistemul național e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice având drept scop urmărirea deplasării pe cale rutieră a mărfurilor aflate sub supraveghere, prin acesta implemententându-se o metodă automatizată și rapidă de gestionare a siguranței încărcăturilor în ceea ce privește integritatea transporturilor, precum și respectarea rutei de deplasare, prin punerea la dispoziție în timp real de informații cu privire la poziția geografică și la evenimente de natură a pune în pericol securitatea transportului.
Implementarea Sistemului național e-Sigiliu constituie un reper asumat, de care România are nevoie, pentru îmbunătățirea și modernizarea activității specifice a instituțiilor specializate din cadrul Miniterului de Finanțe îmbunătățirea cooperării cu celelalte instituții cu comperențe.
Asigurarea respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României se află într-o relație directă cu eforturile depuse la nivel unional iar adaptarea instituțiilor statului la noile cerințe demonstrează capacitatea României de a reacționa împotriva noilor forme de evaziune fiscală și fraudă vamală.
Pentru îndeplinirea responsabilităților și a misiunilor stabilite prin Sistemul național e-Sigiliu, precizate prin Ordinul comun nr. 5/5/2024, ANAF și AVR au nevoie de dotări corespunzătoare prin achiziția a unor mijloace de transport care să dispună de echiparea cu aparatură specifică și care să asigure funcționarea Sistemului național e-Sigilu în regim 24/7.
În același timp mijloacele de transport vor asigura îndeplinirea și a celorlalte tipuri de acțiuni de supraveghere pe căile rutiere sau în proximitatea locurilor în care se desfășoară operațiuni economice cu mărfuri aflate sub supraveghere vamală sau cu produse accizabile, respectiv deplasarea operativă și în deplină siguranță a personalului care participă la acțiuni comune cu structuri din cadrul Ministrului de Interne și ale Ministerului Public.
Totodată se propune reglementarea ca achiziția acestor autoturisme să se efectueze prin sistemul centralizat al Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).
Actul normativ în forma propusă reglementează derogare de la OUG nr. 34/2023 în sensul că în 2024 autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 și al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv TVA, calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, precum și produse de mobilier și aparatură birotică, așa cum sunt prevăzute în grupa 3 "Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale", subgrupele 3.1. "Mobilier" și 3.2. "Aparatură birotică" din cadrul HG nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum și obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spațiilor cu destinația de birou.
