În 2012, în Franța, prețurile carburanților auto erau cam la același nivel ca în prezent, de circa 1,60 euro/litru la benzină și de peste 1,40 euro/litru la motorină. Diferența mare față de situația din urmă cu 6 ani este că, atunci, cotațiile internaționale la țiței, principalul cost de producție al combustibililor, depășeau 110 dolari/baril. În prezent, petrolul costă sub 70 dolari/baril. Ceea ce face cam dificil de crezut afirmația președintelui Emmanuel Macron potrivit căreia regimul său nu poate fi ținut responsabil pentru scumpirea carburanților ("Le carburant, c’est pas bibi").

Iar cele aproape 300.000 de "veste galbene" care blochează Franța de câteva zile s-au exprimat limpede: ținta protestelor lor este noua majorare a accizei pe benzină și motorină anunțată de Guvern pentru 1 ianuarie 2019, de natură să scumpească din nou carburanții. Majorarea, prevăzută de legea bugetului de stat pe 2019, va fi de 6,5 eurocenți/litru la motorină și de 2,9 eurocenți/litru la benzină.

Majorarea va fi mai mare pentru motorină din cauza politicii explicite a statului francez de a urmări egalizarea în sus a prețurilor la benzină și motorină (cele din urmă semnificativ mai reduse în prezent), "pentru a-i stimula pe șoferi să renunțe la mașinile diesel și să-și schimbe comportamentul", potrivit exprimării Guvernului.

CITEȘTE ȘI Sindicatele de la metrou nu renunță la greva generală de miercuri, dar așteaptă demiterea ministrului

Premierul francez Édouard Philippe a declarat duminică în prime time, la jurnalul de la ora 20 al postului TV France 2, că înțelege nemulțumirile protestatarilor, dar că Guvernul său nu intenționează să revină asupra deciziei de majorare.

"Am înțeles suferința și furia protestatarilor. Mișcarea Vestelor Galbene s-a exprimat foarte clar. Dar eu spun că un Guvern care se răzgândește în permanență, care merge în zigzag în fața dificultăților, nu este un Guvern care să conducă Franța acolo unde trebuie să fie condusă. Măsurile Guvernului au ca obiectiv eliberarea de dependența de petrol a persoanelor care au ajuns în această situație fără voia lor. Francezii trebuie să simtă că vom reuși să implementăm această tranziție ecologică. Pentru binele Franței", a spus primul ministru.

Are forma unei accize, dar este mai complicată decât o acciză. Oficial, se numește "taxă internă de consum pe produsele energetice" (taxe intérieure de consommation sur les produits énergétiques - TICPE) și este urmașa vechii taxe interne pe petrol pe care Franța a introdus-o în 1928 și care a devenit tot mai importantă în politica bugetară franceză începând cu marea criză internațională a țițeiului din anii ’70.

CITEȘTE ȘI FOTO O casă inteligentă de lângă Pădurea Băneasa, scoasă la licitație de la 1,7 milioane de euro

În 2005, Franța a obținut derogare de la regulile bugetare ale UE pentru a "regionaliza" taxa. Asta înseamnă că o parte din încasările din taxă merg la bugetele regiunilor și că, în plus, acestea au dreptul să majoreze taxa datorată în jurisdicțiile lor față de nivelul standard republican, într-o anumită limită.

Rezultatul a fost că toate regiunile au majorat taxa la nivelul maxim admis. Astfel, Guvernul a reușit să-și asigure sprijinul autorităților regionale pentru TICPE.

Mai mult, din 2014, în taxă a fost introdusă o componentă de impozitare a emisiilor de dioxid de carbon, pentru combaterea schimbărilor climatice, stabilită la un nivel inițial de 7 euro/tona de CO2. Ulterior, aceasta a fost reevaluată masiv în fiecare an și a ajuns la 44,60 euro/tonă în 2018, urmând să fie majorată la 55 euro/tonă în 2019, 65,40 euro/tonă în 2020 și 86,20 euro/tonă în 2022, ținta finală fiind de 100 euro/tonă, de atins în anul 2030.

După cum este practica în întreaga UE, inclusiv în România, TVA (de 20% în Franța) se aplică la valoarea vânzărilor de carburanți cu tot cu acciză, impunându-se astfel impozit la impozit.

Astfel că, doar în ultimii 8 ani (până în 2018, fără a lua în calcul majorarea de anul viitor), TICPE cu tot cu TVA a crescut cu 14% în cazul benzinei, de la 0,726 la 0,828 euro/litru. Pentru motorină, majorarea a fost mult mai mare, respectiv cu nu mai puțin de 42%, de la 0,514 la 0,730 euro/litru. În perioada respectivă, prețul mediu al benzinei a urcat cu 21,5%, iar cel al motorinei – cu 42,4%.

În acest moment, peste 60% din prețul final la pompă al carburanților fosili din Franța este reprezentat de diverse taxe și impozite încasate de stat. De altfel, TICPE a ajuns să fie a patra sursă de venituri la bugetul de stat al Franței ca importanță, cu încasări de circa 13,3 miliarde euro prevăzute pentru 2018. Iar potrivit legislației franceze în vigoare, taxa va continua să crească în fiecare an, până cel puțin în 2022.

CITEȘTE ȘI FOTO Investiție de 10 milioane de euro într-un ansamblu rezidențial de lux în zona Unirii

În același timp, tot în scopul combaterii schimbărilor climatice, autoritățile franceze, atât cele centrale, cât și cele locale, acordă subvenții tot mai generoase persoanelor și firmelor care își cumpără mașini electrice sau hibrid, astfel încât, în unele cazuri, prin cumularea acestor subvenții, un autoturism "ecologic" ajunge să coste, unele cazuri, mai puțin decât unul pe motorină. Anul viitor, așa-numita "primă de conversie" acordată de Guvern celor care își schimbă mașinile vechi și poluante cu unele noi mai "curate" ar putea fi dublată, la 5.000 de euro, prin contribuția voluntară a producătorilor auto, negociată cu Executivul.

Astfel că politica fiscală de mediu a regimului Macron a ajuns să fie interpretată de către protestatari ca o formă de subvenționare a segmentelor de populație mai bogate și mai educate, înclinate să voteze cu actualul președinte și cu partidul său, En Marche, în dauna celorlalte. Asta pentru că, de pe urma scumpirii benzinei și motorinei, cel mai mult au de suferit cei din mediul rural și din suburbiile mai sărace, cu venituri mai mici și care nici nu pot înlocui deplasarea cu mașinile personale cu transportul în comun, nici nu își permit autoturisme electrice sau hibrid, nici măcar cu subvențiile acordate de stat.

Mai mult, anul acesta, Guvernul a implementat o reformă radicală a impozitului pe locuire, datorat și de proprietari, și de locatari. Potrivit estimărilor oficiale, impozitul a fost eliminat pentru 80% dintre gospodării, iar o bună parte din restul de 20% au avut parte de reduceri. Și această măsură a fost văzută ca fiind în avantajul claselor urbane cu venituri mai mari, întrucât de ea au beneficiat cel mai mult locuitorii din zonele centrale și semicentrale din marile orașe din Franța, unde nivelul de taxare era cel mai ridicat, impozitul pe locuire fiind semnificativ mai redus la țară, în localitățile mici și în periferii. În consecință, regimul Macron a fost acuzat că majorează accizele la carburanți pentru a compensa, pe spinarea șoferilor, pierdereade venituri bugetare generată de reforma impozitului pe locuire.

CITEȘTE ȘI Apple nu vede o problemă în a câștiga miliarde de dolari de la Google și a-l critica în același timp pentru încălcarea intimității

În aceste condiții, nu este de mirare că protestele împotriva majorării taxei pe carburanți au început să fie "confiscate" de mișcările politice așa-zis "populiste", de la extremele spectrului, atât la dreapta, cât și la stânga. De altfel, întreaga opoziție politică din Franța pare să fie în acest moment de partea protestatarilor, cu toate că unele dintre partide au votat în Parlament măsuri de înăsprire a fiscalității în scopuri de mediu, iar altele au în platformele lor astfel de măsuri menite să reducă amprenta de carbon a economiei franceze.

"Vestele galbene", deși mai puțin numeroase ca în urmă cu o zi, au îngreunat din nou duminică traficul pe numeroase căi rutiere din Franța pentru a protesta față de creșterea taxelor pentru carburanți, Guvernul asigurând la rândul său că nu intenționează să cedeze. Pe rețelele de socializare a fost anunțat un mare miting la Paris pentru sâmbătă, 24 noiembrie, în scopul blocării Capitalei.

Conform datelor oficiale, sâmbătă, aproape 290.000 de persoane au manifestat în 2.034 de adunări în toată țara. Mișcarea a fost marcată de decesul unei manifestante, lovită de o șoferiță la un baraj în Savoia. Un număr de 409 persoane au fost rănite în timpul manifestațiilor, din care 14 grav, inclusiv din rândul forțelor de ordine, iar 282 au fost arestate.