Statul revine în forță în energie, renunță la principiul privatizării și la interdicția finanțării de la buget a companiilor la care este acționar

Statul revine în forță în energie, renunță la principiul privatizării și la interdicția finanțării de la buget a companiilor la care este acționar
scris 4 sep 2015

Ministerul Energiei va înființa societăți cu capital de stat, va participa cu capital la companii deja existente sau nou înființate și va contribui la majorarea capitalului social al societăților la care exercită, în numele statului, calitatea de acționar, finanțarea acestor activități urmând să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare a Ministerului, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Aceste măsuri vor fi luate prin derogare de la legislația în vigoare privind privatizarea, care prevede o serie de interdicții referitoare la conduita instituțiilor publice implicate în ceea ce privește cumpărarea de acțiuni emise de operatorii economici, dar și  participarea acestora la majorarea capitalului social al societăților, fapt ce conduce la un tratament discriminatoriu al statului în raport cu ceilalți acționari, susține Ministerul Energiei.

Urmărește-ne și pe Google News

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, aceste restricții au în vedere principiul diminuării participațiilor statului în economie, sens în care instituțiile publice implicate sunt obligate să acționeze cu respectarea acestui principiu, existând inclusiv interdicția instituțiilor publice, statuată prin lege, potrivit căreia "Instituțiile publice implicate nu pot aloca fonduri și nu pot acorda credite societăților comerciale; de asemenea, ele nu pot cumpăra acțiuni emise de societăți comerciale ori active, cu excepția cazurilor prevăzute de lege".

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum

"Aceste restricții împiedică însă statul să acționeze ca un acționar veritabil, neputând să își exercite in integrum drepturile conferite de lege, și nici sa acționeze, în același timp, ca un investitor privat prudent, cu respectarea normelor comunitare în materie de concurență", se spune în document.

Statul va băga bani în fondul de investiții promis de Rompetrol

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arată că măsura este necesară și pentru înființarea unei companii de stat care să participe, alături de Rompetrol, la constituirea unui fond de investiții care să investească în proiecte din domeniul energetic din România, așa cum s-a convenit prin Memorandumul de înțelegere încheiat între statul român și Rompetrol Grup, aprobat prin HG anul trecut.

Astfel, modificarea legislației  se impune "pentru derularea de urgență a demersurilor necesare pentru înființarea unei societăți cu capital de stat care să participe la constituirea unui fond de investiții, sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România, întrucât tranzacția convenită prin Memorandumul de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Grup N.V. a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 35/2014, iar Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, actualmente Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, are mandat din partea Guvernului să desemneze o societate nou-înființată, cu capital integral de stat, care să participe ca reprezentant al statului român", se menționează în documentul citat.

Mai mult, în nota de fundamentare se afirmă, în contextul înțelegerii cu Rompetrol, că, în lipsa reglementării unui cadru legal care acorde posibilitatea statului de a înființa societăți, există riscul atragerii răspunderii acestuia, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate.

La 15 februarie 2013, statul român, prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), și The Rompetrol Group NV au încheiat un memorandum de înțelegere care prevede că KazMunaiGaz, acționarul majoritar al Rompetrol, va plăti 200 milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol de 688 milioane de dolari către statul român, în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia. Memorandumul, care a fost aprobat prin HG în ianuarie 2014, mai prevedea că grupul KayMunaiGaz urma să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiții în valoare de 1 miliard de dolari pentru investiții în sectorul energetic din România.

În iunie anul acesta, Guvernul a decis că Ministerul Energiei va vinde 26,69% din tilurile Rompetrol Rafinare, la un preț minim de 200 de milioane de dolari, acționarul majoritar al companiei, KMG International, având drept de preemțiune asupra acestei participații.

Ministerul Energiei vrea să fie și negustor, și strateg

Potrivit drafului de act normativ, finanțarea și costurile necesare participării Ministerului Energiei la înființarea unor societăți, participării la capitalul social al unor societăți existente sau nou înființate sau majorării capitalului social al societăților la care Ministerul are calitatea de actionar in numele statului se asigură din bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare a Ministerului Energiei.

Proiectul de OUG mai stipulează că deciziile privind înființarea de societăți, participarea la capitalul social al unor societăți deja existente sau nou înființate și de majorare a capitalului societăților la care Ministerul Energiei exercită calitatea de acționar în numele statului trebuiie să aibă ca temei analize economico-financiare, tehnice, juridice și de oportunitate, care să se fundamenteze pe următoarele principii: participarea cu drepturi egale, în mod nediscriminatoriu, a acționarilor operatorilor cu capital de stat la deciziile societare, asigurarea transparenței fondurilor publice și utilizarea eficientă a acestora, promovarea investițiilor în sectorul energetic și al resurselor energetice și promovarea unui climat concurențial între operatorii economici, indiferent de structura capitalului social.

În plus, potrivit Guvernului, măsurile propuse trebuie să se circumscrie necesității ca statul, în calitate de acționar, să acționeze în principal în vederea obtinerii de profit/dividende.

"Specificul societăților din domeniul energetic și al resurselor energetice a arătat și arată necesitatea ca statul, prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, să poată acționa în deplină concordanță cu regulile societare, astfel încât, atunci cand situația o impune, să se manifeste plenar în drepturile sale conferite de lege în calitate de acționar", se mai afirmă în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că necesitatea adoptării unor măsuri care să permită consolidarea poziției statului la operatorii economici la care Ministerul Energiei are calitatea de instituție publică implicată este dictată de importanța acestor operatori strategici pentru siguranța sistemul energetic și a economiei în ansamblul ei.

"Prin consolidarea poziției statului se urmărește asigurarea, pe de o parte, a condițiilor pentru ca statul să acționeze ca un acționar veritabil, să își exercite in integrum drepturile conferite de lege și să acționeze, în același timp, ca un investitor privat prudent, cu respectarea normelor comunitare în materie de concurență, dar și menținerea unei participații a statului la capitalul social al operatorilor economici la care Ministerul Energiei are calitatea de instituție publică implicată, care să permită implementarea politicilor statului in domeniul energetic, precum și a strategiilor sectoriale aprobate în condițiile legii", precizează documentul citat.

Dividende, dar și arierate mari

Unul dintre efectele modificării legislative ar fi acela că statul va avea posibilitatea de a majora capitalul social al companiilor de stat din energie cu dividendele încasate la buget din profitul acestora. Asta în contextul în care sectorul are nevoie de investiții masive, în proiecte cu importanță nu doar economică, ci și strategică, cum ar fi conectarea dezvoltării de gaze naturale din perimetrul offshore din Marea Neagră Neptun Deepwater, concesionat de OMV Petrom și ExxonMobil, la sistemul național de transport de gaze naturale operat de Transgaz. Printr-un acord cu OMV Petrom și Exxon semnat anul trecut, Transgaz și-a asumat investiții de aproximativ 1,5 miliarde euro în mai puțin de 4 ani în acest proiect.

Statul a încasat în total dividende de 1,6 miliarde lei din profitul pe 2014 al societăților energetice la care este acționar, cu 8% mai mult decât în exercițiul financiar anterior, 2013 (1,48 miliarde lei). Suma reprezintă peste 56% din totalul dividendelor repartizate de aceste societăți din profitul realizat anul trecut, total care se cifrează la 2,84 miliarde lei, potrivit unui raport privind evoluția și performanța activității regiilor autonome și societăților la care Ministerul Energiei deține calitatea de autoritate publică tutelară, raport întocmit de Direcția Generală Societăți Comerciale din cadrul ministerului.

Pentru exercițiile financiare 2013 și 2012, totalul dividendelor cuvenite statului român din profitul realizat de societățile energetice la care este acționar s-a cifrat la 1,48, respectiv 1,34 miliarde lei.

Din profitul pe 2014 al companiilor energetice la care statul este acționar, cele mai mari dividende au fost plătite la buget de către Romgaz (849,94 milioane lei), Hidroelectrica (326,68 milioane lei), OMV Petrom (130,93 milioane lei) și Electrica (119,36 milioane lei).

În ultimii ani, dividendele încasate din profiturile companiilor pe care le controlează au devenit o sursă tot mai consistentă de venituri pentru statul român. Prin legea bugetului pe anul acesta, statul estimează venituri din dividende de 2,35 miliarde lei, ceea ce înseamnă peste 2% din veniturile totale prevăzute pentru 2015. Bugetul pe 2014 prevedea venituri din dividende de 1,97 miliarde lei, în creștere de la 1,91 miliarde lei anul anterior.

Pe de altă parte, la 31 decembrie.2014, un număr de 13 societăți din portofoliul Ministerului Energiei aveau arierate față de bugetele statului și alte plăți restante în valoare totală de 2,33 miliarde lei. Cele mai mari restanțe sunt cele de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, aflată în insolvență (1,17 miliarde lei), Complexul Energetic Hunedoara (363,97 milioane lei) și Electrocentrale București (259,4 milioane lei).

viewscnt
Afla mai multe despre
ministerul energiei
companii de stat
rompetrol
datoria rompetrol
creanta libia