Ministrul Agriculturii i-a servit pe membrii Guvernului cu felii de salam de Sibiu, devenit marcă recunoscută în UE

Ministrul Agriculturii i-a servit pe membrii Guvernului cu felii de salam de Sibiu, devenit marcă recunoscută în UE
scris 11 mar 2016

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, i-a servit pe membrii Guvernului, în ședința de vineri seara, cu felii de salam de Sibiu, pentru a marca astfel faptul că acesta a fost al doilea produs românesc recunoscut la nivelul Uniunii Europene, după magiunul de Topoloveni.

Marca „Salam de Sibiu” a fost înregistrată, la nivel european, ca produs de Indicație Geografică Protejată, decizie care a intrat oficial în vigoare joi, 10 martie.

Urmărește-ne și pe Google News

Producătorii de salam de Sibiu din România sunt Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi, Scandia România și CrisTim.

Istoria salamului de Sibiu începe, conform news.ro, în 1910, când un italian pe nume Filippo Dozzi, a început să producă, la Sinaia, acest salam crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung și garanție de câteva luni, anunță Ministerul Agriculturii.

La început, acest produs era vândut sub denumirea "salam de iarna", iar pe ștampila de export era inscripționată "Vama Sibiu", întrucât acesta era punctul de ieșire spre imperiul Austro-Ungar.

Noul ministru al Agriculturii vrea să înregistreze kurtoskalacs ca produs românesc CITEȘTE ȘI Noul ministru al Agriculturii vrea să înregistreze kurtoskalacs ca produs românesc

Pentru că și în Ungaria exista un salam asemănător cu cel produs în România, în comenzile venite din străinătate, produsul a devenit mai întâi "salam din vama Sibiu", pentru ca apoi să fie numit "Salam de Sibiu".

Pe la 1930, o bucată ajunsese să aibă peste zece kilograme, iar în perioada comunismului erau vestite salamurile de aproape un kilogram.

România are o tradiție de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentație foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaș) și cel a Văii Prahovei.

Recunoașterea pe piața europeană impune strictețe privind respectarea rețetei de la 1910. Pe scurt, trebuie să conțină: carne provenită de la porci ajunși la maturitate, slănină tare, care să fie maturată cu produse alcoolice, iar la suprafața sunt folosite culturi de mucegai nobil.

Recunoașterea ca produs tradițional dă dreptul fabricanților din România să primească 2 milioane de euro de la UE pentru promovarea produselor în afara granițelor țării.

viewscnt
Afla mai multe despre
guvern
salam
sibiu